Klaus Iohannis riscă să fie anchetat de ANI, după ce își va încheia mandatul de președinte. Averea acestuia a ajuns și în trecut în atenția inspectorilor de integritate, arată Fanatik.
Încă o veste proastă pentru Klaus Iohannis. Averea președintelui ar putea ajunge din nou în atenția Agenției Naționale de Integritate, după data de 20 decembrie, atunci când mandatul președintelui se încheie oficial.
ANI a suspendat dosarul lui Iohannis pentru că nu are voie să ancheteze președinți
Klaus Iohannis a pierdut deja două case din cele șase pe care le deținea la începutul mandatului, iar fiscul se pregătește să-i ceară înapoi banii câștigați din închirierea unui spațiu comercial din Sibiu către o bancă comercială. Dar asta nu e tot.
După plecarea lui Iohannis de la Cotroceni, Agenția Națională de Integritate nu mai are niciun impediment în a relua ancheta referitoare la un posibil caz de îmbogățire nejustificată. Este vorba desprelucrarea nr. 86906/A/II/2010, blocată la data de 21 noiembrie 2014, momentul în care Klaus Iohannis a fost ”înscăunat” ca președinte.
ANI a invocat atunci dispozițiile art.25 din Legea nr 115/1996, potrivit cu care ”averea Președintelui României va putea fi cercetată numai după încetarea exercitării mandatului, iar pe durata acestuia, numai la solicitarea sa sau pe baza hotărârii Parlamentului României, adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor”.
Doar Parlamentul României putea solicita ANI să reia ancheta referitoare la averea lui Iohannis
În ciuda controverselor apărute în spațiul public în cei zece ani de mandat, Parlamentul României nu a considerat necesar să ceară ANI ca averea președintelui Iohannis să fie pusă sub anchetă, așa că Agenția nu și-a putut continua demersurile. După data de 20 decembrie, ANI nu mai poate justifica o nouă amânare.
Iohannis, bănuit că ”a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate”
Klaus Werner Iohannis a fost anchetat de două ori de Agenția Națională de Integritate, cu privire la averea sa.
Prima dată s-a întâmplat la data de 1 octombrie 2009, atunci când ANI s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că primarul municipiului Sibiu – Iohannis Klaus Werner ”a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat dispozițiile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese (lucrarea nr A/1218/II/2009)”.
În aprilie 2010, ANI a închis dosarul, dar nu pentru că ar fi constatat că averea lui Iohannis este ”curată”. Motivul a fost legat de o decizie a Curții Constituționale (415/14.04/2010), prin care legea pe baza căreia ANI își desfășura activitatea (Legea 144/2007) a fost declarată neconstituțională.
A fost nevoie de o nouă lege (Legea 176/2010) pentru ca ANI să-și poată relua ancheta. La data de 18 noiembrie 2010, Agenția s-a sesizat din nou din oficiu cu privire la aceleași acuzații referitoare la averea lui Iohannis (lucrarea 86906/A/II/2010).
Informația apare și în Ordonanța de clasare a dosarului DNA nr 260/P/2018. Cazul a fost declanșat de SC Jurindex Media SRL (editor al publicației Lumea Justiției), care a depus o plângere penală pe numele lui Klaus Iohannis, pentru complicitate la abuz în serviciu.
ANI nu a apucat să întocmească un raport de evaluare
Acuzațiile vizau modul în care Iohannis a dobândit două dintre casele din Sibiu. Procurorii au clasat dosarul în anul 2020, nu înainte de a solicita ANI relații despre averea președintelui (paginile 19-20 din Ordonanța din 6 februarie 2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).
Răspunsul ANI la adresa procurorului de caz arată și faptul că, deși inspectorii au avut trei ani și jumătate la dispoziție pentru a afla dacă Iohannis își poate justifica averea, dosarul se afla încă într-o fază incipientă la momentul alegerii lui în funcția de președinte.
”Până la data prezentei, nu a fost întocmit un raport de evaluare cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii de către Iohannis Klaus Werner, fost primar al municipiului Sibiu, actualmente Președinte al României”, se mai arată în răspunsul ANI pentru procurorul de caz.
