În noaptea dintre 26 și 27 octombrie, trecem la ora de iarnă 2024. Anual, în luna octombrie, facem trecerea de la ora de vară la Timpul Legal Român, așa cum este formularea oficială pentru ceea ce majoritatea dintre noi numesc „ora de iarnă“. Acest eveniment, care presupune întoarcerea ceasurilor cu o oră înapoi, are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.
Deși aparent oferă o oră suplimentară de somn, schimbarea orei poate afecta ritmul biologic și rutina zilnică, punând presiune pe capacitatea organismului de a se adapta.
De ce se trece la ora de iarnă (Timpul Legal Român)
Potrivit Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu“, „ora de iarnă“ nu există. Vara avem ora de vară, iar în restul anului avem „Timp Legal Român”. Vom folosi, totuși, sintagma cunoscută „ora de iarnă“, pentru claritatea informațiilor.
Introducerea sistemului de schimbare a orei, cunoscut și sub numele de Daylight Saving Time (DST), a fost inițial o măsură de economisire a energiei. Ideea ajustării ceasurilor pentru a maximiza utilizarea luminii naturale a apărut, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, când țările europene au căutat metode eficiente de a reduce consumul de combustibil și electricitate. Germania a fost prima care a adoptat acest sistem în 1916, urmată de alte națiuni, inclusiv de România (țara noastră a trecut prima oară la ora de vară în 1932, apoi s-a renunțat la acest obicei în 1940 și a fost reintrodus în 1979).
În ciuda succesului său inițial, scopul principal al DST a fost contestat de-a lungul anilor. Odată cu dezvoltarea tehnologică și eficientizarea consumului de energie, beneficiile economice ale schimbării orei au devenit tot mai puțin evidente. Totuși, mulți continuă să susțină acest obicei, considerându-l o modalitate de a maximiza orele de lumină naturală disponibile în timpul verii și de a încuraja activitățile în aer liber.
În octombrie se trece la ora de iarnă 2024
În 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie. La ora 4:00 dimineața, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, revenind astfel la ora 3:00. Această schimbare este parte a ciclului anual de ajustare a orei și marchează finalul perioadei de Daylight Saving Time, care începe, de obicei, în luna martie.
Această schimbare aduce beneficii practice, cum ar fi mai multă lumină dimineața, dar și provocări, mai ales pentru cei care au un program fix sau pentru cei care se confruntă cu tulburări de somn. Chiar dacă schimbarea implică teoretic o oră în plus de somn, corpul uman poate întâmpina dificultăți în a se adapta la această ajustare bruscă a ritmurilor biologice. Trecerea la ora de iarnă aduce și alte consecințe, inclusiv o scurtare vizibilă a zilelor, care poate avea un impact psihologic și emoțional important.
Cum se adaptează organismul când se trece la ora de iarnă
Ritmurile circadiene sunt cicluri biologice de 24 de ore care reglează funcții esențiale ale corpului, cum ar fi somnul, metabolismul și temperatura corpului. Aceste ritmuri sunt strâns legate de ciclurile naturale de lumină și întuneric și sunt reglate de un ceas intern situat în hipotalamus. Schimbarea orei poate perturba acest ceas biologic, cauzând o dereglare a ritmului circadian, adică o întrerupere temporară a ritmului de funcționare a organismului.
Această schimbare poate duce la simptome similare cu cele experimentate după un zbor lung, cunoscute sub numele de jetlag. Persoanele afectate pot resimți oboseală, dificultăți de concentrare, insomnie sau somn fragmentat. În plus, schimbările ciclului de lumină-întuneric pot influența producția de melatonină, hormonul responsabil pentru inducerea somnului, afectând astfel calitatea și durata somnului.
Efectele trecerii la ora de iarnă asupra somnului
În momentul în care se trece la ora de iarnă, corpul trebuie să se adapteze la o nouă programare a expunerii la lumină. Deși ajustarea de toamnă este mai puțin perturbatoare decât cea din primăvară (când ceasurile se dau înainte), aceasta poate totuși să ducă la o dereglare a tiparelor de somn. În special, întârzierea expunerii la lumină naturală dimineața și scurtarea zilelor pot induce oboseală sau somnolență neobișnuită.
Un efect frecvent al trecerii la ora de iarnă este fragmentarea somnului. Chiar dacă oamenii au impresia că dorm mai mult în noaptea în care ceasurile se dau înapoi, corpul poate fi confuz din cauza schimbării bruște a ciclului de lumină și întuneric. Drept consecință, se pot trezi în timpul nopții sau somnul va fi mai superficial. Persoanele sensibile la modificările de lumină pot simți că nu beneficiază pe deplin de o oră suplimentară de odihnă, iar ritmul circadian rămâne ușor dezechilibrat pentru câteva zile.
Această perturbare a ritmului circadian poate fi mai accentuată la cei care suferă de tulburări de somn preexistente, cum ar fi insomnia sau sindromul de apnee în somn. În special pentru aceste persoane, schimbările programului zilnic și a expunerii la lumină pot exacerba simptomele și pot crea dificultăți suplimentare în menținerea unui somn odihnitor.
Pe termen lung, trecerea la ora de iarnă poate amplifica sentimentul de oboseală sau starea de letargie din lunile de toamnă și iarnă, când zilele devin mai scurte și mai întunecate. Această reducere a expunerii la lumină naturală poate contribui la dereglarea secreției de melatonină, un hormon esențial pentru inducerea somnului, afectând capacitatea de a adormi la ore adecvate și de a menține un ciclu sănătos de somn.
Citește întreg articolul pe smartliving.ro
