În Vinerea din Săptămâna Luminată, 25 aprilie 2025, parcă toate drumurile duceau spre Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus unde se prăznuia hramul ,,Izvorul Tămăduirii“, al doilea hram al lăcașului de cult. Aglomeraţie mare încă de la intrarea în complexul turistic, iar echipaje de poliţişti şi jandarmi încercau să fluidizeze traficul spre mănăstire. Comercianţi de tot felul, cu suveniruri, cu icoane, cu mici, bere, fripturi sau cozonaci, au ocupat spațiile de lângă drumul de acces pre mănăstire. Dar cu cât te apropiai de poarta mănăstirii şi lăsai în urmă fumul grătarelor și zgomotul teraselor, liniştea se instala treptat. Muntele îţi da, parcă, o siguranţă rece şi plăcută, în timp ce soarele încerca să îndepărteze cei câțiva nori formați, zâmbind uşor printre copaci. În jurul altarului din pădure, lume multă, liniştea pădurii fiind întreruptă de troparul Învierii. Prin staţiile montate la altar, liturghia răzbătea peste culmile munţilor. Un loc mai minunat precum acesta n-am mai găsit, spuneau unii credincioşi veniţi de departe pentru acest praznic. Oameni din nordul ţării, din judeţele din sud, dar şi din împrejurimile Ţării Făgăraşului s-au aşezat în jurul altarului din pădure cu privirile aţintite spre soborul de preoţi. IPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie. Față de alți ani, în altarul din pădure au participat la slujbă PS Sofian Brașoveanul- Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, PS Ilarion Făgărășeanul, episcop al Arhiepiscopiei Sibiului, Părintele Zenovie, starețul Mănăstirii Nechit, Părintele Avdie, starețul Mănăstirii Sf. Arsenie de pe Valea Sâmbetei, starețul și preoții călugări de la Mănăstirea Brâncoveanu, dar și alți zeci de preoți parohi din Țara Făgărașului.
,,Unde sunt cei ce nu mai sunt?”
Cei mai vârstnici enoriaşi mi-au povestit cum era la altarul din pădure în urmă cu ani. Făcând un arc peste timp când slujbele erau oficiate de stareţul Mănăstirii Brâncoveanu, pr. Arsenie Boca, lumea era la fel de multă în jurul altarului din pădure, spuneau aceștia. Era prin anii 1947-1948. Duminică de duminică altarul era înconjurat de mulţime multă dornică să-i asculte vorbele şi poveţele pline de duh. Mitul Părintelui Arsenie Boca dăinuie peste Ţara Făgăraşului şi nu numai. Îmi vin în minte și cuvintele Părintelui Teofil Părăianu, un mare duhovnic de la această mănăstire pe care îl căutau oameni din toate colţurile ţării. ,,Unde sunt cei ce nu mai sunt?” spunea Nichifor Crainic în poezia sa. Cât adevăr în aceste versuri! Lumea ajunsă la acest mare praznic i-a avut în minte şi mi-au vorbit despre ei şi despre minunile săvârşite de aceşti mari duhovnici ai ţării, Pr. Arsenie Boca, pr. Teofil Părăianu.
Predica Mitropolitului Laurențiu, la altar
În timp ce preoții prezenți au fost împărtășiți de episcoul Ilarion Făgărășeanul, PS Sofian Brașoveanul a predicat mulțimii. A vorbit despre Sf. Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Brâncoveanu. În cuvinte simple, pe înțelesul tuturor, a creionat imaginea sfântului Serafim cel Răbdător. A fost așteptată predica Mitropolitului Ardealului, IPS Laurențiu Streza, care a vorbit despre Învierea Mântuitorului, despre Maica Domnului și despre puterea credinței.
- ,,Sărbătoarea de astăzi, când este și hramul mănăstirii noastre, are o dublă linie. Înainte de toate suntem bucuroși s-o cinstim, în această Săptămână Luminată, pe Maica Preacurată. Această săptămână prelungește Învierea Mântuitorului, de aceea se numește Săptămâna Luminată. Frumusețea și semnificația acestei sărbători înseamnă și rolul pe care Maica Domnului îl are în istoria mântuirii. Mănăstirea aceasta are o tradiție istorică binecuvântată, că atunci când a fost dărâmată a rămas Izvorul Maicii Domnului. Și la acest izvor veneau credincioșii din zonă și se rugau pentru că biserica era dărâmată, turla era dărâmată prin tunul lui Bukow. Iată că a rânduit Dumnezeu prin mijlocirea Maicii Preacurate ca acest loc să se dezvolte și să ne ofere nouă ceea ce avem noi nevoie mai presus de toate, putere în credință, eșența în încercările vieții și mai ales a greutăților ce vin asupra noastră Pentru a avea această tărie în credința noastră, Săptămâna Luminată în care noi prăznuim Izvorul Tămăduirii ne oferă încrederea pe care noi trebuie să o avem în Dumnezeu și mai ales în șansa de a ne împărtăși cu Însuși Mântuitorul Iisus Hristos prin Sfânta Împărtășanie“ sunt câteva dintre cuvintele spuse în predică de IPS Laurențiu. A vorbit și despre sfinții români canonizați în acest an. ,,Sunt 16 sfinți dintre care trei sunt din Arhiepiscopia noastră: pr. Arsenie Boca, pr. Serafim Popescu și părintele de la mănăstirea Râmeț“. Au participat la Sfânta Liturghie primarul comunei Sâmbăta, Nicolae Morariu, vicepreședintele CJ Brașov, Șerban Todorică, senatorul Marius Dunca.
Izvorul cu Aghiazma Mică
Fiecare dintre preoţii prezenți au acoperit mulţimea cu straiele lor. S-au citit pomelnicele date de oameni, mii de nume scrise pe listele ajunse în mâinile preoţilor. A răsunat pădurea când IPS laurenţiu Streza a ieşit în faţa mulţimii spunând ,,Hristos a Înviat”. Pe feţele unor credincioși erau lacrimi de bucurie, dezvăluind comuniunea cu Dumnezeu. Apoi credincioșii au fost miruiți. Erau și turiști care au privit totul ca pe un spectacol, fiind mereu în mișcare, dornici să viziteze şi să imortalizeze locurile. Un punct căutat de credincioși a fost fântâna din incinta mănăstirii, de la care oamenii îşi umpleau bidoanele cu apă. Aghiazma Mică a fost sfinţită încă de dimineaţă. Biserica veche, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, dar şi biserica nouă au fost vizitate de credincioşi. Mulţi au poposit la lacul de deasupra mănăstirii şi la Academie. Spaţiile special amenajate pentru lumânări au fost arhipline. Întreaga incintă a fost luată la pas pe tot parcursul zilei.
- ,,Această apă ne ajută acasă. O folosim cand avem probleme, când suntem bolnavi. Este apă sfințită“ spun cu convingere oamenii.
Cu siguranță enoriașii prezenți la Mănăstirea Brâncoveanu la această mare sărbătoare vor rămâne în suflet cu uimitoarele cuvinte ale Împărtășaniei: ,,Cred, Doamne și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși“. (Lucia BAKI)
