Uniunea Europeană analizează o propunere fără precedent, care ar putea transforma radical modul în care copiii accesează rețelele sociale. Grecia, Franța și Spania susțin un plan ambițios ce vizează introducerea unei „vârste a adultului digital”, stabilită la minimum 15 ani, sub care accesul la platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat ar fi restricționat fără acordul părinților.
Bruxelles-ul pregătește un „majorat digital” pentru copiii din UE
Conform unui document obținut de publicația POLITICO, propunerea prevede impunerea unei vârste minime pan-europene sub care minorii ar avea nevoie de consimțământul părinților pentru a folosi rețelele sociale. Practic, acest lucru ar interzice accesul automat la aplicații populare copiilor sub 15 sau 16 ani, o schimbare semnificativă față de actuala legislație europeană, care lasă la latitudinea fiecărui stat membru stabilirea unei limite între 13 și 16 ani, relatează oradesibiu.ro.
Inițiativa urmează să fie discutată în cadrul reuniunii miniștrilor digitali ai UE, programată la începutul lunii iunie, și se așteaptă ca subiectul să devină prioritar în mandatul Danemarcei la președinția Consiliului UE, ce va începe în a doua jumătate a anului. Ministrul danez pentru afaceri digitale, Caroline Stage Olsen, a confirmat deja că protecția copiilor online va fi una dintre temele centrale ale președinției.
Macron: „Trebuie să recâștigăm controlul asupra vieții digitale a copiilor”
Ideea unui „majorat digital” a fost promovată activ de președintele Franței, Emmanuel Macron. În aprilie 2024, acesta a pledat public pentru impunerea unei limite clare, stabilite la 15 ani, sub care accesul la rețele sociale să fie restricționat. Termenul de „majoritate digitală” a fost introdus tocmai pentru a crea o bază legală comună în Uniunea Europeană.
Franța a adoptat deja în 2023 o lege care prevede interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 15 ani, însă măsurile nu au fost încă aplicate integral. Între timp, Clara Chappaz, ministrul francez responsabil de domeniul digital, a inițiat o campanie pentru convingerea altor state membre să sprijine o legislație comună la nivelul UE.
Grecia și Spania cer măsuri ferme, dar flexibile
Grecia, statul care a înaintat propunerea oficială, a adoptat o abordare pragmatică. Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că o interdicție totală nu ar fi realistă, însă este esențială introducerea unor mecanisme clare de verificare a vârstei, precum și reglementarea designului aplicațiilor pentru a evita funcțiile care creează dependență – cum sunt redarea automată, ferestrele pop-up sau notificările constante.
Și Spania, prin ministrul digital Oscar López Agueda, s-a alăturat inițiativei. Cele trei state semnatare – Franța, Grecia și Spania – au fost alese să testeze o aplicație pentru verificarea vârstei dezvoltată de Comisia Europeană.
O industrie împărțită între lobby și presiune publică
Platformele sociale nu au reacționat public la această propunere, deși jurnaliștii POLITICO au contactat reprezentanți ai TikTok, Meta, X și Google. În spatele ușilor închise, marile companii tehnologice fac deja lobby pentru ca eventualele reglementări să fie aplicate la nivelul magazinelor de aplicații sau al sistemelor de operare – ceea ce ar muta responsabilitatea pe umerii companiilor precum Apple sau Google.
De cealaltă parte, autoritățile europene insistă ca verificarea vârstei și controlul parental să fie integrate la nivel de dispozitiv, ceea ce va genera, cel mai probabil, opoziție și întârzieri în implementare.
România, între utilizare masivă și lipsa alfabetizării digitale
În timp ce Bruxelles-ul pregătește reglementări fără precedent, România se confruntă cu un paradox deja semnalat în mai multe rapoarte europene: copiii români petrec mult timp pe rețelele sociale, dar sunt ultimii în Uniunea Europeană în ceea ce privește abilitățile digitale de bază. Specialiștii atrag atenția că fenomenul seamănă cu cel al consumului de alcool – tehnologia este accesibilă, dar nu este folosită responsabil.
Introducerea unei „majorități digitale” ar putea avea un impact semnificativ în România, unde lipsa unor mecanisme de control parental eficiente și nivelul scăzut de educație digitală creează un teren fragil pentru sănătatea mentală și dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Ce urmează?
Propunerea va fi dezbătută în cadrul Consiliului Uniunii Europene la începutul lunii iunie. Dacă va primi susținerea majorității statelor membre, UE ar putea deveni prima entitate supranațională care introduce un cadru legal unitar pentru protejarea minorilor în mediul online.
Decizia finală va necesita timp și negocieri, dar presiunea publică și susținerea politică din partea unor lideri europeni importanți indică faptul că o transformare profundă a accesului la social media pentru copii este tot mai aproape.
