Raport al Avocatului Poporului: Cauzele accidentelor grave din ultimii cinci ani și soluțiile propuse

Un raport publicat de Avocatul Poporului arată că accidentele rutiere grave din ultimii cinci ani sunt rezultatul unui cumul de factori care se repetă constant: de la comportamente riscante în trafic, la deficiențe de infrastructură și lipsa unei coordonări eficiente între autorități, arată avocatnet.ro.

Printre cauzele cel mai des întâlnite se regăsesc viteza excesivă, traversările neregulamentare, depășirile periculoase, utilizarea improprie a acostamentului, precum și starea precară a unor drumuri naționale și autostrăzi.

Constatările instituției sunt confirmate în mare parte și de datele statistice recente ale Poliției Române, care arată că, doar în 2023, au fost înregistrate peste 4.500 de accidente rutiere grave, soldate cu peste 1.500 de decese.

De reținut, pe scurt:

• Raportul Avocatului Poporului identifică viteza excesivă ca principală cauză a accidentelor rutiere grave.
• Încălcarea conștientă a regulilor de circulație și lipsa educației rutiere favorizează accidentele.
• Utilizarea incorectă a acostamentului și permisele obținute ilegal agravează problemele de siguranță rutieră.

Avocatul Poporului a publicat recent un Raport special privind siguranței rutiere în România, care analizează petițiile, sesizările din oficiu și datele oficiale colectate în perioada 2019–2024. Documentul evidențiază o serie de disfuncționalități persistente – de natură legislativă, administrativă și de infrastructură – identificate în urma investigațiilor derulate de instituție în ultimii cinci ani. Informațiile sunt preluate atât din anchetele proprii, cât și din date transmise de Inspectoratele Județene de Poliție (IPJ), Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ministerul Transporturilor și alte autorități cu atribuții în domeniu. Raportul formulează, totodată, recomandări adresate instituțiilor responsabile. Să le luăm pe rând.

1. Viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum: Potrivit unui raport al IPJ Buzău citat de Avocatul Poporului, viteza neadaptată este una dintre cauzele principale ale accidentelor de pe DN2 (E85). De asemenea, în cazul accidentelor în lanț de pe autostrada A2, menționate în raport, viteza excesivă și cea neadaptată la ceața densă au fost factori determinanți.

2. Încălcarea regulilor de circulație și ignorarea cu bună știință a acestora: Raportul arată că o parte dintre participanții la trafic încalcă regulile rutier cu bună știință, mai ales în sezonul estival pe autostrada A2. Lipsa educației rutiere și toleranța față de abateri repetate sunt prezentate drept factori favorizanți în numeroase accidente.

3. Indisciplina pietonală: Traversările neregulamentare și prezența pietonilor pe carosabil sunt cauze des întâlnite ale accidentelor, conform IPJ Buzău – citat în raportul Avocatului Poporului – în special pe Drumul Național 2 (E85), unde s-au înregistrat sute de victime în ultimul deceniu.

4. Depășirile neregulamentare: Tot pe DN2 (E85), IPJ Buzău menționează în răspunsul transmis instituției Avocatului Poporului că numeroase accidente se produc ca urmare a depășirilor periculoase, inclusiv prin folosirea acostamentului, deși acesta nu este destinat circulației curente.

5. Nerespectarea distanței de siguranță în mers: Această cauză a fost identificată în mai multe accidente în lanț de pe A2, conform investigațiilor citate în raport. Șoferii nu păstrează distanța regulamentară, ceea ce duce la coliziuni multiple în condiții de vizibilitate redusă.

6. Distragerea atenției la volan: Raportul menționează un accident de pe autostrada A2 în care șoferul a efectuat activități ce i-au distras atenția în mers – o cauză directă a pierderii controlului asupra vehiculului.

7. Utilizarea incorectă a acostamentului consolidat (DN2/E85): În document este semnalată utilizarea frecventă a acostamentului ca bandă de circulație pe DN2, cu scopul de a permite depășirile. Deși lățimea de 2,5 m este prevăzută pentru opriri de urgență, această practică s-a generalizat, favorizând coliziuni.

10. Permise de conducere obținute cu acte medicale false: Raportul citează un articol de presă și confirmări din partea IGPR privind existența a sute de permise de conducere eliberate pe baza unor adeverințe medicale false în București. Un alt caz menționat vizează județul Olt, unde persoane cu handicap vizual sever aveau permise valide.

11. Conducere agresivă, folosirea telefonului mobil, semnalizare incorectă: Aceste abateri au fost identificate în numeroase acțiuni de control rutier, potrivit informațiilor transmise Avocatului Poporului de către Direcția Rutieră din cadrul IGPR. În special pe autostrada A4, s-au constatat cazuri de circulație pe contrasens sau pe banda de urgență.

12. Nerespectarea regulilor privind transporturile agabaritice: Un exemplu prezentat în raport este accidentul din județul Olt (ianuarie 2024), unde un utilaj transportat pe o platformă a acroșat limitatorul de înălțime, care s-a prăbușit peste un autoturism. Transportul era agabaritic și nu deținea autorizație specială – fapt confirmat de CNAIR și de Poliția Rutieră în corespondența analizată în cadrul dosarului 2835/2024.

15. Starea precară a drumurilor: Raportul citează mai multe sesizări din presa centrală privind starea proastă a drumurilor din București – lipsa marcajelor, gropi sau semnalizare rutieră incompletă. Aceste situații au fost recunoscute și de Administrația Străzilor București, într-un caz analizat legat de Pasajul Basarab.

16. Marcaje lipsă, indicatoare greșite sau deteriorate: În cazul autostrăzii A0, instituția a primit confirmări oficiale că multe dintre indicatoarele montate după inaugurare nu respectau standardele (ex: dimensiuni greșite, lipsă retroreflexie). Poliția Rutieră a aplicat sancțiuni pentru aceste deficiențe, potrivit datelor transmise în martie 2024.

17. Vicii ascunse și deficiențe structurale în infrastructura nouă: Raportul detaliază problemele constatate pe tronsonul Bragadiru–Jilava al autostrăzii A0: console instabile, indicatoare care se mișcă la vânt, culori greșite la semnele de circulație. În cazul Pasajului Basarab, o expertiză tehnică a indicat o „stare tehnică satisfăcătoare”, dar cu necesar urgent de remedieri.

18. Fixarea defectuoasă a elementelor de infrastructură: În județul Olt, limitatorul de înălțime căzut peste o mașină fusese anterior montat necorespunzător, conform datelor transmise de CNAIR. Abia după incident s-au impus recomandări privind utilizarea șuruburilor de rezistență pentru fixare.

19. Semnalizare și organizare defectuoasă în noduri rutiere nou construite: Nodul dintre A0 și DN1 a fost reclamat de șoferi pentru semnalizare deficitară. Direcția Rutieră a confirmat că semnalizarea rutieră din proiect a fost aprobată, dar a precizat că recepția lucrărilor nu presupune verificarea implementării efective – aspect critic evidențiat de Avocatul Poporului.

20. Condiții meteo nefavorabile: Ceața densă este menționată în raport ca un factor agravant în accidentele de pe A2. Lipsa unor măsuri suplimentare (precum panouri de avertizare temporară sau adaptarea vitezei prin reglementare) contribuie la gravitatea incidentelor.

21. Lipsa unei evidențe naționale clare a infrastructurii cu risc și fragmentarea responsabilităților între autorități: Potrivit raportului, Poliția Română a transmis oficial că nu deține o evidență centralizată a pasajelor și podurilor care necesită intervenții urgente. În cazul concret al Pasajului Basarab, autoritățile au recunoscut că Poliția Rutieră nu are competență pentru verificarea elementelor structurale, iar responsabilitatea întreținerii și verificării este împărțită între administrațiile locale și CNAIR.

Raportul Direcției Rutiere pe 2023 evidențiază aceleași probleme

Buletinul Siguranței Rutiere – Raportul Anual pe 2023, publicat de Direcția Rutieră a Poliției Române și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, vine să confirme în mare parte observațiile formulate anterior în raportul Avocatului Poporului. Documentul prezintă o analiză detaliată a celor 4.527 de accidente rutiere grave înregistrate oficial în România în cursul anului 2023, cu 1.545 de persoane decedate și peste 5.700 de răniți.

Pe primul loc în ceea ce privește cauzele identificate rămâne viteza neadaptată la condițiile de drum, care continuă să fie factorul cel mai frecvent întâlnit, atât în condiții de carosabil umed, cât și pe timp de ceață, polei sau gheață – context ce reflectă direct situațiile documentate de Avocatul Poporului în legătură cu DN2 și A2.

La acestea se adaugă comportamentele riscante ale bicicliștilor, care în 2023 au devenit a doua cauză a accidentelor grave, depășind chiar traversările neregulamentare ale pietonilor. Este o schimbare semnificativă față de anii anteriori, care indică o nevoie urgentă de reglementare și supraveghere mai atentă a acestui segment de participanți la trafic.

Traversarea neregulamentară a pietonilor rămâne în continuare un fenomen major, în special în mediul rural, confirmând sesizările primite de Avocatul Poporului din zone precum județul Buzău, unde DN2 este de notorietate pentru frecvența accidentelor cu pietoni.

Raportul oficial mai evidențiază că neacordarea de prioritate, atât pietonilor cât și altor vehicule, se menține în topul motivelor care stau la baza producerii accidentelor grave. În mediul urban, aproape jumătate dintre accidentele cu pietoni sunt provocate de șoferi care nu acordă prioritate, iar în afara localităților, frecventele coliziuni frontale sau laterale sunt cauzate de nerespectarea regulilor de circulație.

Totodată, Buletinul arată că în 58% dintre accidentele grave, vina aparține (integral sau parțial) conducătorilor auto, iar bărbații sunt implicați de șase ori mai des decât femeile. Și acest aspect rezonează cu observațiile din anchetele proprii ale Avocatului Poporului, în care agresivitatea la volan, folosirea telefonului mobil și nerespectarea distanței de siguranță apar frecvent în documentele de control ale Direcției Rutiere.

În ceea ce privește profilul victimelor, cele mai expuse rămân pietonii (30,5% dintre decedați), urmați de șoferii de autoturisme (28,8%) și pasageri (23,2%). Nu lipsesc nici bicicliștii și conducătorii de vehicule motorizate pe două roți, iar raportul atrage atenția asupra vârstei avansate a unei părți semnificative dintre victime – peste 37% dintre persoanele decedate aveau peste 60 de ani.

Intervalul orar cel mai periculos rămâne 15:00–19:00, iar cele mai letale accidente, raportat la gravitate, se produc între 03:00–04:00, atunci când traficul este redus, dar comportamentele devin mai riscante. Această distribuție temporală întărește ideea că nu doar infrastructura sau vremea sunt de vină, ci și comportamentul uman rămâne esențial în ecuația siguranței rutiere.

Recomandările Avocatului Poporului

În final, raportul special publicat de Avocatul Poporului formulează o serie amplă de recomandări legislative, administrative și tehnice, adresate autorităților centrale și locale cu atribuții în domeniul siguranței rutiere. Acestea vizează atât modificări urgente ale legislației, cât și măsuri de fond pentru îmbunătățirea infrastructurii și a cooperării interinstituționale.

Un prim punct esențial îl reprezintă adoptarea integrală și aplicarea efectivă a Strategiei naționale privind siguranța rutieră pentru perioada 2022–2030, împreună cu Planul de acțiuni aferent. Potrivit raportului, lipsa unui cadru coerent și predictibil a condus la întârzieri și blocaje în implementarea măsurilor necesare pentru reducerea numărului de accidente și victime. Avocatul Poporului solicită Guvernului să trateze cu prioritate operaționalizarea acestei strategii și să se asigure că toate instituțiile implicate își asumă roluri clare și măsurabile.

Pe plan legislativ, se recomandă revizuirea Codului rutier, inclusiv introducerea „regulii fermoarului” pentru evitarea blocajelor în trafic, reintroducerea probei poligonului la examenul auto, instruirea obligatorie pe ambele tipuri de transmisie, precum și majorarea sancțiunilor pentru fapte cu pericol social ridicat — cum ar fi conducerea sub influența alcoolului sau fără permis.

La nivel administrativ, raportul propune extinderea sistemelor de supraveghere video în zonele cu risc crescut, suplimentarea patrulelor rutiere pe drumurile naționale intens circulate, și verificarea periodică a marcajelor și indicatoarelor rutiere — cu accent pe cele de pe drumurile recent modernizate sau nou construite. Este menționată, de asemenea, necesitatea monitorizării respectării standardelor tehnice la recepția lucrărilor, în special în cazul autostrăzilor și pasajelor urbane.

În ceea ce privește infrastructura, se solicită implementarea sistemului de circulație 2+1, instalarea de parapete rutiere cu rol de protecție în zonele periculoase, modernizarea trecerilor de pietoni și îmbunătățirea iluminatului stradal în intersecțiile cu risc. Totodată, se recomandă instituirea unor proceduri clare pentru semnalizarea lucrărilor temporare, precum și verificarea stării tehnice a podurilor, pasajelor și acostamentelor.

Nu în ultimul rând, raportul atrage atenția asupra lipsei unei baze de date naționale privind infrastructura rutieră cu risc crescut și a fragmentării atribuțiilor între autoritățile responsabile. Se solicită delimitarea clară a competențelor între Poliția Rutieră, CNAIR, Ministerul Transporturilor și administrațiile locale, astfel încât niciuna dintre instituții să nu poată invoca lipsa responsabilității în cazurile de neintervenție.