Ariile protejate şi parcurile naţionale  sunt obiectivele care acaparează munţii, şesul şi dealurile pe modelul altor ţări din lume. Parcul Naţional Munţii Făgăraşului se vrea a fi un  ,,Yellowstone european”, Parcul Natural Brassovia se vrea un fel de Parc Natural Bavarez, etc. Toată România va fi un parc protejat după  modele străine de glia strămoşească. Asta deşi proprietarii români ai acestor locuri au protejat de veacuri bogăţiile naturale, pădurile, păşunile şi fauna. Astăzi  însă apar personaje  bine finanţate din exterior care ascund adevăratele lor interese  sub umbrela acţiunilor de ,,protejare” a acestor averi naturale cu susţinerea guvernanţilor români. Fundația Conservation Carpathia acționează în voie în zona Munților Făgăraș cu un scop bine stabilit, acapararea munților. De numele acestei fundații sunt legate o serie de proiecte finanțate cu milioane de euro care afectează însă proprietatea localnicilor, cea pe care reprezentanții acesteia susțin că o protejează.

Castorii și zimbrii, beneficii de 27 milioane de euro

Dacă în zona Făgăraș n-au existat zimbri, de peste 4 ani aceste animale au completat fauna existentă. Și castorii domină apele, făcând pagube enorme proprietăților localnicilor. Fundația Conservation  Carpathia este în spate printr-un proiect de 27 milioane de euro. Proiectul gigant  LIFE18 NAT/RO/001082, cu un buget total de 27.619.867 EURO, din care contribuţia Uniunii Europene este de 9.378.982 EURO, a fost “uitat” o bună vreme de  Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Derularea proiectului a început încă din 15 iulie 2019, dar Ministerul Mediului nu a publicat nicio informaţie până în 2020 când reprezentanţii Ministerului Mediului au dat primul semn legat de acest proiect, un link către site-ul Fundaţiei Conservation Carpathia (FCC). Pentru un proiect similar Fundaţia Conservation Carpathia a primit o finanţare de 5.000.000 USD şi de la Fundația Arcadia prin programul Endangered Landscapes Programme. Fundaţia Arcadia este o organizaţie caritabilă înfiinţată de Lisbet Rausing, director al Ingleby Farms & Forests, societate ce a cumpărat în România 7.261 hectare pădure şi 12.155 hectare teren agricol.

Ce se voia prin  Proiectul LIFE18 NAT/RO/001082

  •    cumpărarea a cel puţin 3.300 hectare de pădure şi goluri alpine de către Fundaţia Conservation Carpathia
  •   ,,restabilirea” unei populaţii de 90 castori şi 75 zimbri
  •    stabilirea unei zone de 80.000 de hectare în care activitarea de vânătoare să fie interzisă
  •   determinarea comunităţilor locale să sprijine iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş
  •    identificarea unor zone de conservare şi restaurare pe o suprafaţă de 200.000 hectare.

,,Amplitudinea proiectului ridică întrebări majore legate încălcarea legilor române care reglementează activitatea de silvicultură, vănătoare, dar şi reglementările interne şi internaţionale privitoare la respectarea dreptului de proprietate privată şi publică. Evident că, pentru aplicarea proiectului, Fundaţia Conservation Carpathia va avea nevoie de derogări din partea Statului Român, se vor crea zone în Munţii Făgăraş, unde se doreşte o legislaţie specială, diferită de cea pentru restul teritoriului României. La 12 noiembrie 2020 a fost pus în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru aprobarea derogării în scop științific pentru specia castor (Castor fiber). La baza acestui proiect de Ordin care instituie excepţii pentru FCC, stă un referat de o pagină în care se concluzionează că “derogarea este acordată pentru implementarea proiectului Life 18 NAT_RO001082 ” Creation of a Wilderness Reserve in the Southern Carpathians Mountains, Romania” titra nostrasilva.ro în 2020.

Castorii de pe râurile făgărăşene

Fundaţia Conservation Carpathia dorea capturarea a 70 de exemplare din specia Castor fiber de pe raza râului Olt din sectorul Arpaș – Ucea – Viștea – Voila – Beclean – Făgăraș – Șercaia şi relocarea acestora în bazinele superioare ale râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului (județul Argeș). A obţinut derogarea de la Minister, aceasta  fiind valabilă până la 14 iulie 2024, exact data finalizării proiectului LIFE18 NAT/RO/001082. Proiectul de ordin identifică şi “beneficiarul”, respectiv Fundaţia Conservation Carpathia. Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea”, singura instituţie cu experienţă de peste 30 ani în reintroducerea castorului în România, prin adresa 21077 din 17 noiembrie 2020,  consemnau următoarele argumente:

  •   Bazinele superioare ale râurilor de munte din România (destinaţia stabilită de FCC pentru castorii relocaţi) nu sunt considerate habitate optime pentru specia de castor;
  •  Nu este viabilă şi oportună acţiunea de capturare şi relocare a 70 indivizi din specia castor propusă de Fundaţia Conservation Carpathia, iniţiativă preluată de Ministerul Mediului;
  •   Nu a fost prezentat un studiu de diagnoză a habitatelor din bazinele superioare ale râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului din care să reiasă că habitatele sunt favorabile speciei Castor fiber;
  •   Nu a fost prezentat un studiu privind necesitatea repopulării bazinelor superioare ale râurilor menţionate cu specia Castor fiber;
  •   Nu au fost prezentate acordurile fondurilor cinegetice care gestionează fauna ce se doreşte a fi relocată;
  •   Nu a fost prezentat acordul administratorului siturilor şi ariilor naturale care se suprapun peste zonele de relocare;
  •   Nu au fost prezentate studii de impact, inclusiv în zona de capturare, din care să rezulte că scoaterea definitivă a 70 de indivizi din această zonă (dintr-un total estimat de 150 exemplare) nu are un impact semnificativ asupra stării de conservare a speciei;
  •   Nu s-a dovedit prezenţa istorică a castorului în zona în care se doreşte “repopularea”;

Rozătoarele  au construit baraje, galerii şi vizuini pe râurile făgărășene 

Pe pârâul Neagra, între satele Dridif şi Voila,  există o colonie de castori. Animalele şi-au construit un baraj care a dus la devierea cursului apei, inundând cultura de  porumb a fermierilor. ,,Castorii au format un dig înalt de 1,5 metri,  au schimbat cursul pârâului Neagra şi mi-au inundat toată recolta. Mai mult, aceste rozătoarele au  ras porţiuni întregi de porumb pentru a forma digul. Prin lanul meu de porumb şi-au  format canale, iar recolta este compromisă.  Este al doilea an în care castorii mi-au distrus recolta de porumb“ s-a plâns Gheorghe Merticaru din Voila.

Castorii, obstacole în dezvoltarea investițiilor

Problema castorilor nu e nouă însă, a creat probleme şi întârzieri în cazul mai multor proiecte, cum ar fi Autostrada  Lugoj-Deva, Autostrada Sibiu-Piteşti, Aeroportul Braşov. Consiliul Judeţean Braşov are în plan să semneze cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS) un acord de cooperare pentru implementarea unui proiect cu finanţare europeană ce vizează conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor eurasiatic (Castor fiber). Parteneri în proiect vor fi şi Universitatea Transilvania din Braşov, Regia Publică Locală Kronstadt şi Agenţia de Protecţia Mediului Braşov, iar Consiliul Judeţean Braşov nu va achita vreun leu. Acordul de cooperare vizează, printre altele, facilitarea accesului echipelor INCDS Braşov la siturile Natura 2000, implicarea personalului tehnic judeţean în activităţile de monitorizare şi includerea obiectivelor proiectului în strategia judeţeană de mediu şi importanţa acestuia pentru diminuarea conflictelor om-castor pe raza judeţului.  Printre altele, prin acest proeict se vor realiza o serie de studii, dar se vor lua şi o serie de măsuri pentru extinderea populaţiei de castor, în vederea refacerii arealului istoric favorabil la nivel naţional. De asemenea, va fi înfiinţat un Centru Naţional pentru Monitorizarea Genetică, urmând a fi realizate şi o serie de acţiuni pentru reducerea conflictului om – castor.

Castorii, pericolul de la Praid

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a susținut că problema castorilor, specie protejată de lege, a dus la blocarea proiectelor care ar fi putut salva Salina Praid, inundată şi distrusă. „Au fost avertizaţi să aibă foarte mare grijă la populaţia de castori din acea zonă”, a spus oficialul. Pe de altă parte, Fundaţia Conservation Carpathia din Braşov susţine că în cazul surpărilor de la Salina Praid castorii nu pot fi un pretext pentru tergiversarea intervenţiei autorităţilor pentru că „legea permite acţiunea în cazuri de urgenţă”. Aceeași fundație nu neagă însă că în zona Praid au ajuns castorii.  „Există o legislaţie în vigoare care reglementează intervenţia în cazul în care activitatea castorilor afectează infrastructura sau obiective economice. În baza legii din 2022, sub denumirea de „Plan de acţiune pentru conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor eurasiatic (Castor fiber), autorităţile pot obţine derogări în regim de urgenţă, astfel încât, acolo unde sunt necesare intervenţiile, să se poată intervene“ se justifică fundația.  Folosindu-se de aceeși lege, Fundația Conservation Carpathia a obținut derogări pentru a reloca această specie de castor prin proiectul de 27 milioane de euro, invocând  biodiversitatea şi   echilibrul ecosistemelor.  (Lucia BAKI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here