Unele proiecte de autostrăzi considerate prioritare în 2021 au fost lăsate „de căruță” în ultimii patru ani, în vreme ce proiecte aflate la coada listei au ajuns să fie promovate până la licitație pentru construcție. Explicațiile oficiale pentru aceste schimbări ar fi multe, de la războiul din Ucraina până la urgența includerii României pe coridoare europene sau maturitatea proiectelor.
În urmă cu patru ani, în perioada Guvernului condus de Nicolae Ciucă, a fost lansat Programul Investițional 2021 – 2030, care prioritiza 27 de proiecte de autostrăzi și drumuri expres (foto tabel jos), în funcție de criterii precum eficiență economică și conectivitate strategică. Acestea urmau să fie finanțate prin Programul Transport și erau separate de cele din scenariul de referință, aflate deja în execuție sau finanțate prin PNRR.
„Prioritizarea proiectelor reprezintă un pas important în definirea programului de investiții, ținând cont de faptul că investițiile necesare identificate depășesc semnificativ bugetul disponibil”, explicau autorii listei proiectelor prioritizate în urmă cu patru ani.
Astăzi, dacă ne uităm la lista celor 27 de proiecte din 2021, doar patru au ajuns în faza de execuție.
ECONOMICA.NET prezintă în tabelul de mai jos topul proiectelor menționate mai sus, dar în funcție de evoluția lor în perioada analizată. Pe primele locuri avem proiectele care au ajuns în etapa de construcție, urmate de cele cu contract semnat pentru construcție, cele lansate la licitație pentru construcție, iar apoi cele în faza studiului de fezabilitate sau lansate la licitație pentru studiul de fezabilitate. La final, sunt proiecte despre a căror parcurs nu se mai aude nimic.
Autostrăzi „retrogradate”
Din ce se poate observa, cea mai mare „retrogradare” a avut loc în cazul drumului de mare viteză București – Giurgiu. Locul 2 în topul priorităților în 2021 a ajuns pe poziția 23 anul acesta, abia fiind lansat la licitație pentru studiul de fezabilitate.
De asemenea, alte proiecte considerate prioritare în 2021 precum A3 Ploiești – Brașov (împărțită în două tronsoane în tabele) au fost „retrogradate”. Transferat de la CNAIR la CNIR, proiectul autostrăzii prin Valea Prahovei este în impas, contractul pentru studiul de fezabilitate semnat cu cel mai mare proiectant de autostrăzi din România fiind chiar suspendat în ultimele trei luni.
La polul opus, cea mai mare „promovare” se înregistrază în cazul Drumului Expres Brăila – Focșani, care a avansat 16 locuri, de pe ultima poziție (27) în urmă cu patru ani până la poziția 11.
Și alte proiecte precum A9 Timișoara – Moravița sau DEx Arad – Oradea au beneficiat de avânt semnificativ, ajungând în etapa licitațiilor pentru construcție sau chiar a semnării de contract.
Tot în faza de licitație pentru construcție se află un proiect care nici măcar nu era inclus în lista celor 27 în 2021, respectiv Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț.
Oficial, cel puțin pentru A9 și Dex Arad – Oradea, accelerarea proiectelor este explicată prin urgența includerii României în coridorul din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, ce va conecta Marea Baltică de Marea Adriatică şi Marea Neagră.
Rămâne de văzut ce proiecte de autostrăzi vor fi prioritizate mai departe și în funcție de ce criterii, având în vedere că în noul program de guvernare se menționează această cerință, precum și „sistarea semnării de noi contracte”.
