1917, Primul Război Mondial. Cea mai mare bătălie s-a dat la Mărășești. A durat 28 de zile: 24 iulie/ 6 august – 6 august/ 19 august 1917. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni, 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor, dintre care 5.125 de morți, 9.818 de dispăruți și 12.467 de răniți. Care au fost comandanți români implicați în marile bătălii:
- Armata 1- Constantin Christescu și Eremia Grigorescu,
- Divizia 5 Infanterie- General Aristide Razu,
- Divizia 9 Infanterie- General Constantin Scărișoreanu,
- Divizia 10 Infanterie -General Henry Cihoski,
- Divizia 13 Infanterie-General Ioan Popescu
- Divizia 14 Infanterie -General Grigore Bunescu.
Se dorea scoaterea României din război și ajungerea în sudul Ucrainei, dar rezistența forțelor române a blocat acest obiectiv. La Mărășești a căzut sublocotenentul erou Ecaterina Teodoroiu și tânăra Măriuca.
,,Generalul Ioan I. Popescu, ucis în închisoarea din Cetatea Făgărașului
Generalul Ioan I. Popescu, cel care a condus Divizia 13 Infanterie era numit şi „Sanitarul” și s-a născut la 27 aprilie 1866. A fost unul dintre generalii Armatei României din primul Război Mondial. A îndeplinit funcţia de comandant de divizie în campaniile anilor 1916, 1917 şi 1918. A fost decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazu“, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 13 Infanterie în Bătălia de la Mărășești.
- „Pentru vitejia, destoinicia şi îndârjirea cu care a condus operaţiile Diviziei sale în ziua de 6 august 1917, pe frontul căii ferate sud-Mărăşeşti, pădurea la Răzoare, unde fiind atacată de Diviziile 12 bavareză, 115 germană şi o brigadă din Divizia13 austriacă, după 6 ore de luptă inamicul s-a retras în dezordine, cu imense pierderi, capturând 160 prizonieri, 19 mitraliere şi un bogat material de răsboiu, lăsându-i şi un imens număr de morţi.”
După război, generalul Ioan Popescu a fost ministru de finanţe în anul 1919 în guvernul condus de generalul Artur Vârtoianu. După absolvirea şcolii militare de ofiţeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Popescu a ocupat diferite poziţii în cadrul unităţilor de infanterie sau în eşaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de şef de stat major a Direcţei 6 Sanitare din Ministerul de Război, de unde a provenit şi numele de „Sanitarul”. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcţiile de commandant al Diviziei 13 Infanterie, în perioada 24 decembrie 1916- 30 august 1917, distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de la Mărășești din anul 1917, când a condus divizia în cea mai grea luptă de pe frontul românesc din campania anului 1917.
Decoraţii:
- Ordinul ,,Steaua României“, în grad de ofiţer (1912),
- Ordinul ,,Coroana României“ , în grad de ofiţer (1907),
- Medalia ,,Avântul Țării“, (1914),
- Ordinul ,,Mihai Viteazu“, clasa III, 30 februarie 1917.
Generalul decorat a fost încarcerat de comuniști în penitenciarul din Cetatea Făgăraș, o închisoare de exterminare prin condițiile impuse aici. Generalul a decedat în penitenciarul din Cetatea Făgăraş în anul 1954. Avea 88 de ani. Alți patru generali au mai fost uciși în castelul medieval de la Făgăraș: Emanoil Leoveanu – 1959, Gheorghe Ștefan Liţeanu – 1959, Gheorghe Linteş – 1955 și Vasile Zorzor – 1952. (Lucia BAKI)
