Catedrala Mântuirii Neamului din București, cel mai înalt lăcaș de cult ortodox din lume, va avea un moment important duminică, 26 octombrie 2025. În prezența a peste 10.000 de persoane, va avea loc sfințirea picturii catedralei de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României. Catedrala Mântuirii are hramurile Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei. Evenimentele legate de Sfințirea picturii Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, vor avea loc duminică, 26 octombrie 2025, după următorul program liturgic:
- 7:30-10:00 – Săvârșirea Sfintei Liturghii, în Catedrala Națională, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi;
- 10:15 – Sosirea la Catedrala Naționalăa Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române;
- 10:30-12:30 – Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționalesăvârșită de cei doi Patriarhi, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
Participanții vor vizita edificiul
După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10:00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12:30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei). Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie 2025 numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.
Catedrale are dimensiuni impresionante
Catedrala se remarcă prin dimensiunile sale impunătoare și prin elementele arhitecturale distinctive. Coloanele sunt inspirate din stilul brâncovenesc, în timp ce cupolele au influențe bizantine. Văzut de sus, spațiul care înconjoară edificiul are forma unui potir, simbolizând caracterul sacru al locului. Pictura interioară, realizată în tehnica mozaicului, acoperă o suprafață de 25.000 mp. Materialele folosite pentru icoane au fost aduse din Veneția și Carrara, Italia. Intrarea în catedrală se face prin 27 de uși masive din bronz, fiecare cântărind aproximativ 800 kg.
Un element remarcabil este clopotul principal, cu o greutate de 25 de tone, fiind unul dintre cele mai mari clopote cu balans liber din Europa. În total, cele șase clopote ale Catedralei cântăresc 33 de tone. Iluminatul interior este asigurat de candelabre monumentale din alamă masivă. Cel mai mare dintre acestea, montat în turla Pantocrator, are un diametru de 7 metri. Catedrala deține cel mai mare iconostas ortodox din lume, pictat în tehnica mozaicului. Icoana Maicii Domnului din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este una dintre cele mai mari reprezentări în mozaic din lumea ortodoxă. Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care combină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României. Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de firma Grassmayr. Acestea sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri. În jurul Catedralei, un spațiu de aproape șase hectare va fi transformat într-un parc verde, contribuind la creșterea suprafeței spațiilor verzi din București. 23.200 de oameni pot sta la slujbele în aer liber. Acoperișul și turlele sunt învelite cu aproape 20.000 de metri pătrați de tablă dintr-un aliaj special de cupru, TECU-GOLD, cunoscut pentru durabilitatea sa excepțională. Pe turla principală, la o înălțime de aproximativ 130 de metri, a fost montată o cruce metalică cu o înălțime de 7 metri și o greutate de 7 tone. Catedrala este dotată cu galerii interioare, scări și opt lifturi moderne pentru a facilita accesul la diversele niveluri. O scară elicoidală metalică conduce la un balcon panoramic la cota +91 de metri, oferind o priveliște unică asupra Bucureștiului.
Istoricul Catedralei Mântuirii Neamului
2024. Icoana Pantocrator
În data de 8 februarie 2024 a fost finalizată montarea icoanei Pantocrator, din turla principală a Catedralei Naționale. Icoana are diametrul de 12 metri, din care chipul Mântuitorului are înălțimea de 4,5 metri. Realizarea mozaicului a durat peste 6 luni și au fost folosite peste 2.400 de kilograme de piese. Întreaga reprezentare iconografică a icoanei Pantocrator se întinde pe o suprafață de peste 150 mp.
2021. Iconostas, record monddial
Catedrala Mântuirii Neamului deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m, confirmă Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records). Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin și așezate pe 4 registre. De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, având 16 metri de la bază până la vârful aureolei.
2019. Vizita Papei Francisc
La 31 mai 2019, Papa Francisc, însoțit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a vizitat Catedrala Națională. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulțumit Papei Francisc în mesajul său pentru sprijinul acordat constant credincioșilor ortodocși români din Italia și din alte țări, unde „Biserica Romano-catolică a pus la dispoziția comunităților ortodoxe românești 426 lăcașuri de cult, 306 în Italia și 120 în alte țări din Europa Occidentală”. La ieșirea din Catedrala Națională, Patriarhul României și Papa Francisc au salutat credincioșii prezenți cu salutul pascal: „Hristos a înviat!”.
2018. Slujba de sfințire
În ziua de 25 noiembrie 2018, mii de credincioși din țară și diaspora au asistat duminică la un moment istoric pentru România: Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au sfințit Catedrala Mântuirii Neamului. Potrivit rânduielii, au avut loc mai multe momente liturgice în exteriorul catedralei, lăcașul de cult fiind uns cu Sfântul și Marele Mir și stropit cu Agheasmă. După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a anunțat aducerea moaștelor Sfântului Andrei și Sfintei Ecaterina în Catedrala Națională și i-a invitat pe credincioși să se închine în Sfântul Altar nou sfințit.
2016. Prima Liturghie
În anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox, la București a avut loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea. La manifestare au participat tineri din eparhiile Patriarhiei României, dar și din străinătate. Cu acest prilej, în data de 4 septembrie 2016, mii de tineri au luat parte la prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Națională oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
2011. Se sfințește Paraclisul
În data de 24 octombrie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei. Biserica, în stil ștefanian, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului – Prodromița și Sfântul Ioan Gură de Aur a fost construită într-un timp foarte scurt, pentru împlinirea rugăciunilor zilnice spre buna desfășurare a lucrărilor de construire. În jurul slujitorilor de la Paraclisul CMN s-a format, de-a lungul timpului, o comunitate importantă de voluntari care organizează numeroase activități filantropice și campanii umanitare.
2010. Încep lucrările la Catedrală
La 2 septembrie 2010 a fost obținută Autorizația de construcție nr. 314-S pentru executarea lucrărilor de construire a lăcașului de cult, Catedrala Mântuirii Neamului. După finalizarea licitației pentru selectarea executantului infrastructurii, la 28 iunie 2011, s-a încheiat contractul cu firma SC Bog’Art SRL, căruia i s-a adjudecat lucrarea. Deoarece nivelul apelor subterane se situează la adâncimi de cca -14,00 ÷ -17,00 m sub nivelul terenului, s-a impus hidroizolarea infrastructurii cu folii din tablă de plumb pentru eficiență și durată nelimitată în timp. Toată această lucrare de hidroizolație a constituit o premieră în România, la o lucrare publică de o asemenea importanță.
2009. Selectarea proiectului
Patriarhia Română a lansat, în ziua de 28 decembrie 2009, licitația pentru selectarea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului. Oferta de proiectare trebuia să cuprindă studiul de fezabilitate și documentația tehnică pentru emiterea Autorizației de construcții . În perioada 30 iunie – 1 iulie, la Palatul Patriarhiei, s-a întrunit Comisia de evaluare finală a proiectelor, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. A fost declarată câștigătoare firma SC WANEL EXIM SRL Bacău, care a obținut premiul al 2-lea și cu care s-a încheiat contractul de proiectare pentru clădirea Catedralei Patriarhale.
2007. Piatra de temelie a Catedralei
La 29 noiembrie 2007 a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei. La acest eveniment au participat membrii Sfântului Sinod, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, primul-ministru, președintele Senatului, foști președinți ai statului, miniștrii, parlamentari, personalități ale instituțiilor centrale și locale, primarul general, dar și un număr mare de preoți și credincioși. Se încheia, astfel, peregrinarea catedralei prin diversele locuri și se pecetluia acest amplasament.
2005. O nouă locație pentru Catedrală
La 16 februarie 2005, cu adresa 105, Primăria generală a Municipiului București a propus Patriarhiei „ca cel mai potrivit loc din cele existente ce pot fi puse la dispoziție” pentru ridicarea construcției Catedralei „Dealul Arsenalului, considerat cel mai înalt loc din București”. După acceptul Patriarhiei, Guvernul României a promovat Ordonanța de urgență nr. 19 / 17 martie 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. Camera Deputaților a predat prin Protocolul de predare-primire din 13 februarie 2006, terenul în cauză către Patriarhia Română.
1999. Crucea ca piatră de temelie a Catedralei
În ziua de 5 februarie 1999, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a Adunării Naționale Bisericești, a președintelui României, Emil Constantinescu, a primului ministru Radu Vasile și a numeroși preoți și credincioși, în parcul din Piața Unirii, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o sfântă cruce ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului. La baza crucii s-a depus un hrisov, semnat de Patriarhul Teoctist, președintele României Emil Constantinescu, primul-ministru Radu Vasile, președinții Camerelor și alți demnitari prezenți.
1995. Patriarhul Teoctist reia proiectul Catedralei
La 7 februarie 1995, cu ocazia festivităților prilejuite de aniversarea autocefaliei și a înființării Patriarhiei Române, Patriarhul Teoctist, de vrednică pomenire, a lansat un apel conducătorilor de stat și politici ai țării, clerului și credincioșilor, să sprijine realizarea Catedralei Mântuirii Neamului. Apar noi discuții privind alegerea amplasamentului pentru clădirea Catedralei.
1929. Se stabilește amplasamentul pentru Catedrală
Stabilirea locului de amplasare al viitoarei Catedrale a născut o amplă dezbatere. Analizând propunerile, Patriarhul Miron Cristea s-a oprit asupra locului de la poalele Dealului Mitropoliei, care nu presupunea decât mutarea halelor de zarzavaturi, fără nicio altă expropiere. După alegerea locului s-a procedat la sfințirea locului, în ziua de 11 mai 1929 și marcarea lui prin punerea unei troițe. Din păcate, lucrurile s-au oprit aici din cauza crizei economice și a celui de-Al Doilea Război Mondial. Au venit apoi deceniile întunecate ale comunismului.
1925. Seînființează Patriarhia Română
La 4 februarie 1925 a luat ființă Patriarhia Română, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc întronizarea în scaunul patriarhal a lui Miron Cristea. La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate, pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.
1918. Miron Cristea se implică
După Marea Unire din 1918, demersul pentru înălțarea unei Catedrale în Capitala țării, drept recunoștință adusă Bunului Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a aparținut mitropolitului primat Miron Cristea. La rugămintea sa, Regele Ferdinand adresează Sfântului Sinod, la 10 mai 1920, un hrisov regal prin care se vestește hotărârea de a ridica în București o biserică monumentală, în amintirea victoriei armatelor române în războiul de întregire.
1900. Sfântul Sinod preia construirea Catedralei
În anul 1900 se produce o schimbare de atitudine din partea statului român față de inițiativa construirii Catedralei. În ședința Sfântului Sinod, din 11 mai 1900, Dr. Constantin Istrate, noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, propune ca Sfântul Sinod să ia sub patronajul său facerea unei catedrale în București și să lanseze lista de subscripție publică pentru strângerea de fonduri. Mersul subscripției a fost dificil, ea fiind oprită odată cu izbucnirea Primului Război Mondial.
1884. Regele Carol I, lege pentru construirea unei Catedrale în capitală
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege relativ la construirea unei Catedrale române în Capitală. În anul 1884, bugetul statului prevedea, pentru construirea Catedralei din București, suma de 5 milioane de lei (aur), reprezentând 5% din bugetul țării de atunci. În anul 1891 guvernul, condus de generalul Ioan Em. Florescu hotărăște organizarea unui concurs internațional pentru proiectarea acestui edificiu.
