Berea Czell este legată și de Făgăraș. Chiar în centrul târgului s-a produs berea Czell, iar pe frontispiciul clădirii era afișată reclama acestui produs. Martin Czell, urmaş al lui Friedrich Thomas Czell, fondatorul fabricii de bere din Braşovul de altădată, s-a aflat, recent în oraşul de la poalele Tâmpei. Brandul fraţilor Czell s-a născut la 1883, a rezistat decenii, dar regimul comunist aproape l-a șters. Vizita descendentului familiei Czell s-a încheiat la Czell Brauhaus, o berărie din centrul oraşului, unde doi fraţi – Edomer şi Lorand Toth – au readus la viaţă acest produs. Strănepotul lui Friedrich Thomas Czell, fondatorul si propietarul fabricii de bere Czell, a semnat „Declaraţia de recunoaştere şi susţinere” pentru ceea ce au reuşit fraţii Toth în readucerea la viaţă a moştenirii Czell. Fraţii Toth au găsit doar numele Czell, apoi au descoperit treptat documente, fragmente de reţete de bere şi alte obiecte vechi, precum sticle originale marcate Czell, dopuri, reclame, monede. Toate acestea sunt expuse acum în berăria din Piaţa Sfatului, într-un mini-muzeu.
,,Pentru noi, acest proiect nu a fost despre a copia trecutul, ci despre a-l înţelege şi a-l respecta. Am pornit de la documente istorice reale. Nu prezentam doar bere, ci o punte între trecut şi prezent”, a explicat Toth Edomer citat de bzb.ro.
„Tatăl meu a fost de trei ori în Braşov. Sunt descendentul care a avut cel mai mare interes pentru rădăcinile familiei Czell şi îl duc mai departe, alături de fiii mei. Tatăl meu ar fi fost foarte mândru de noi, dacă ar fi putut să trăiască şi el acest moment. Când bei o bere Czell e ca şi cum ai bea istorie vie. Cu siguranţă, tatăl meu s-ar bucura enorm”, a mărturisit Martin Czell care a făcut și un tur al clădirilor deţinute în trecut precum actualul sediu al agenţiei Braşov a BNR care a fost Palatul Czell).
Cum a ajuns Berea Czell la Făgăraș
Este o istorie, poate, uitată. Făgăraşul sfârşitului de veac XIX se evidenţia prin negustorii străini care ocupase centrul târgului. Băncile, magazinele, atelierele care erau de jur împrejurul Pieţei Mari aparţineu evreilor, saşilor, ungurilor. Românii erau stabiliţi la marginea oraşului, pe străzile lăturalnice. Dintre breslele făgărăşene niciuna n-a avut sediul în centru. Când Costi Toma a rămas să conducă prospera afacere a familiei, aceasta era cotată ca fiind una dintre cele mai apreciate din Făgăraş, fiind prima familie de români care ocupase un loc în centrul târgului. Şi poate singura care a depăşit graniţele Făgăraşului ajungând în cele mai renumite case din Europa. Lui Costi Toma i-au fost de mare ajutor studiile la Academia Comercială, doctoratul în Drept obţinut în 1926 şi experienţa deprinsă la Bucureşti şi pe care le-a aplicat, cu succes, în afacerea familiei. Dacă negoţul cu vin era principala activitate, Costi Toma şi-a extins domeniul la îmbutelierea berii şi la distilarea fructelor. Din pivniţele casei Toma plecau spre Viena, Paris şi oraşele din Transilvania cele mai fine vinuri transilvane îmbuteliate. Pivniţele adăposteau butoaie şi de 1000 decalitri. La parterul casei Toma, cu vedere spre Piaţa Mare a târgului, a fost amenajat magazinul de vinuri. Pe o altă latură a casei a adus o linie de îmbuteliat bere, de provenienţă germană. Berea Czell era adusă de la Braşov şi era îmbuteliată la fabrica Toma după care pleca în toate colţurile ţării. Maşinile încărcate cu bere părăseau fabrica prin strada Regală, azi Doamna Stanca. Prima reclamă din Piaţa Făgăraşului a fost amplasată pe casa Toma şi se referea la Berea Czell. Costi Toma avea legături de afaceri cu multe state din Europa şi Africa, unde a reuşit să-şi exporte produsele sau să importe materie primă. Conform presei vremii, Costi Toma reprezenta Făgăraşul la Viena, Paris, Bucureşti, etc. Legăturile externe l-au ajutat să îşi diversifice activitatea. A adus din Germania o distilărie de băuturi spirtoase pe care o montează pe o latură a casei sale. Astfel numărul angaţilor creşte şi mai mult. Produce cel mai renumit cognac al acelor timpuri din curmale. Calitatea băuturii îi atrage titulatura de ,,furnizor al Curţii regale”. Tot Costi Toma a avut şi prima maşină care a circulat în Făgăraş, marca Mecedes. A fost producător al salamului de Sibiu. Tot el s-a oferit să ajute financiar Făgăraşul în vremea primarului Alexandru Comşia și a primarului Poparadu. A ajutat la construcţia Băii Comunale. Afacerea s-a stins treptat după decesul fulgerător al lui Costi Toma. (Lucia BAKI)
