Creștinii ortodocși prăznuiesc vineri, 17 aprilie a.c., Izvorul Tămăduirii. Sărbătoarea se bazează pe o Tradiție mai veche a Bisericii legată de o întâmplare din viața împăratului bizantin Leon cel Înțelept. La Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus se sărbătorește al doilea hram. ,,Vineri, în Săptămâna Luminată, se prăznuiește sfințirea bisericii Preasfintei Stăpânei noastre și Maicii lui Dumnezeu, a Izvorului celui de viață purtător. Și se mai face și pomenirea minunilor celor mai presus de fire, care s-au săvârșit de către Maica lui Dumnezeu în acest sfânt locaș. Biserica aceasta și-a luat începutul de la împăratul Leon cel Mare, care se mai numea și Machelie. Fiind acela om bun și prea blând, mai înainte de a se sui pe tronul împărăției, pe când se număra încă între oamenii obișnuiți, umblând prin locurile acelea, a dat peste un orb rătăcit și l-a luat de mână ca să-l călăuzească. Și ajungând aproape de locul unde s-a ridicat mai târziu biserica, orbul a fost cuprins de o sete arzătoare și l-a rugat pe Leon să-i dea apă ca să-și astâmpere setea. Iar Leon, pătrunzând în desișul din apropiere, căuta apă; căci pe atunci locul acela era acoperit cu tot felul de arbori și desișuri de verdeață creșteau pe el. Și negăsind pe acolo apă, s-a întors întristat. Dar pe când se întorcea, i-a sunat în urechi glas de sus, care i-a zis: <<Nu e nevoie să te ostenești, Leone, căci apa este aproape!>>. Dar, întorcându-se din nou, Leon căuta. Și ostenindu-se iarăși mult, din nou a auzit glasul acela care i-a zis: <<Pătrunde, Leone împărate, mai adânc în pădurea aceasta și luând cu mâinile pă tulbure, potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați; și vei cunoaște de îndată cine sunt eu, care sălășluiesc aici de multă vreme>>. A făcut deci Leon pe cum îi spusese glasul și îndată orbul a început să vadă. Și ajungând Leon împărat, potrivit proorociei Maicii Domnului, a zidit lângă acel izvor, cu multă cheltuială, biserica ce se vede și astăzi. Minuni nenumărate s-au făcut în acea biserică. După oarecare trecere de vreme, și Justinian, marele împărat al romanilor, care suferea de o boală grea, a dobândit aici vindecare; mulțumind pentru aceasta Maicii Cuvântului, a ridicat o biserică și mai mare, care însă, crăpându-se de diferite cutremure, a fost rezidită în cele din urmă de către împăratul Vasile Macedoneanul și fiul său, Leon înțeleptul. Pe vremea lor, izvorul de aici a săvârșit numeroase minuni: a vindecat multe boli și a tămăduit nenumărate feluri de răni, molime și alte suferințe” (Viețile Sfinților de peste tot anul, Editura Biserica Ortodoxă Alexandria, 2002) Apa izvorului a vindecat boli ale unor oameni de rang înalt precum împărați și dregători.
,,Pe împăratul Leon înțeleptul l-a vindecat de piatră la rinichi și a potolit frigurile foarte cumplite ale soției lui, Teofana; și pe fratele lui, Ștefan patriarhul, l-a izbăvit de oftică și pe patriarhul Ioan al Ierusalimului l-a vindecat de surzenie…Iar împăratul Roman Lecapenul s-a tămăduit cu apă de la acest izvor de o boală de stomac, la fel și soția lui”. (Viețile Sfinților de peste tot anul) Nu știm sigur cine este împăratul ,,Leon cel Mare” din această poveste, dacă este vorba de Flavius Valerius Leon, născut în Bulgaria, în anul 401 d.Hr. și decedat la data de 19 ianuarie 474 la Constantinopol, cunoscut sub numele de Leon I Tracul, întemeietor al dinastiei leonide. El a fost ultimul împărat înscăunat de conducătorul alan Aspar; sau de împăratul Leon cel Înțelept sau Filosoful. Conform poveștii Leon cel Mare nu este aceeași persoană cu Leon cel Înțelept. Cert este faptul că este vorba despre unul dintre împărații bizantini, cel mai probabil aparținând dinastiei leonide. Sursa îi amintește pe Leon cel Înțelept și pe Justinian, doi dintre împărații bizantini cunoscuți, care au beneficiat de tratament la acest izvor de care pomenește legenda. Leon Înțeleptul sau Filosoful, adică Leon al VI-lea s-a născut în anul 866 și a fost fiul lui Vasile I- fondatorul dinastiei macedonene. A guvernat imperiul cu inteligență și energie, în ciuda unor grave insuccese militare soldate cu înaintarea bulgarilor până sub zidurile Constantinopolului în anul 904 și cucerirea Salonicului de către arabi. Urcat pe tron, îl depune pe patriarhul Fotie, fostul său profesor și îl înlocuiește cu propriul său frate- Ștefan. Se căsătorește pentru a patra oară cu o concubină pentru a avea un fiu și a salva dinastia provocând o polemică în rândul societății bizantine. S-a remarcat prin cultura sa laică și profană. De la el au fost păstrate niște omilii, un discurs funebru pentru Vasile I, imnuri religioase, legi și constituții. (Ștefan BOTORAN)
