Cartea I a Cronicilor sau Paralipomena povestește cum David i-a descris fiului său Solomon locul în care să zidească Templul. ,,Locul ales a fost aria de treierat a lui Avram Iebusitul de pe Muntele Moriah, unde Avram înălțase cu mult înainte un altar, încredințându-se astfel o extraordinară sfințenie locului pe care s-a ridicat Templul” spune istoricul Alex Mihai Stoenescu. Planul i-a fost descris lui Solomon de către tatăl său, regele David. Capitolul trei din Cartea Cronicilor relatează pe larg despre înfățișarea Templului iar capitolul patru continuă cu vasele sfinte atribuite cultului divin. Capitolul cinci povestește despre sfințirea Templului iar capitolul șase relatează rugăciunea lui Solomon. ,,Solomon a început să zidească templul Domnului în Ierusalim, pe muntele Moria, acolo unde Domnul i se arătase lui David, părintele său, pe locul pe care David îl pregătise în aria lui Ornan iebuseul” (I Cronici, 3,1) Masoneria modernă încearcă să își găsească validarea în marile tradiții religioase ale lumii. Putem spune că această instituție este ea însăși o ,,religie” universală în paralel cu celelalte credințe religioase. Este o religie fără religii care încearcă să-și argumenteze existența pornind de la tradiții și credințe ancestrale. ,,Întrucât Templul masonic modern conține elemente arhitectonice și figurative ale Templului lui Solomon, preluarea acestor elemente arhitectonice a fost supusă nivelului de cunoaștere la care ajunseseră savanții secolului al XVIII-lea și în privința criticii izvoarelor” spune Alex Mihai Stoenescu.
Referitor la coloanele Templului lui Solomon tradiția masonică încearcă să-și găsească justificări milenare: ,,În simbolistica masonică a diferitelor Obediențe apar însă trei tipuri de coloane, fizice și figurative, unele fiind Cele Două ,,coloane” Jachin și Boaz, altele Cele Trei Coloane ale Înțelepciunii, Forței și Frumuseții și apoi cele trei Colonete, care marchează locul Marelui Maestru și al celor doi supraveghetori. Unele ritualuri asimilează anistoric Cele Trei Coloane cu Cele Trei Colonete. Dar de cele mai multe ori, mai puțin astăzi și mai des în trecut, coloanele Templului masonic sunt confundate cu Stâlpii Jachin și Boaz, unul dintre motive fiind acela că la începuturile construcțiilor templare moderne, mai ales în America, s-a pus problema dacă cele trei coloane care marchează locul celor trei excelențe masonice ale Lojii trebuie construite în poziție arhitectonică angajată, susținând bolta, sau este vorba doar de colonetele în preajma semnificației arhitectonice a stâlpilor” (Alex Mihai Stoenescu) Conform datelor oferite de istoricul Alex Mihai Stoenescu, masoneria americană ,,a știut că în templul masonic se află stâlpi și coloane. Deoarece coloana este un element arhitectonic de sprijin, s-a tras concluzia că ea trebuie să sprijine ceva; Deoarece tradiția masonică preciza că cele trei coloane ale ei se aflau în interior, au presupus că ele simbolizau elemente de sprijin ale bolții cerești (tavanul lojii); Existența unor stâlpi în aceeași tradiție masonică a templului a presupus că ei trebuie să fi sprijinit porticul de la intrare, eventual de la intrarea în sala lojii (masonic hall), astfel că la unele rituri stâlpii sunt figurați sau prezenți în interior. În realitatea documentată istoric, dar care poate să nu aibă importanță în Masoneria modernă, care este simbolică, stâlpii erau individualizați și numai doi erau poziționați în afara templului, la intrare, în timp ce coloanele se aflau în templu, în sala lojii, după o versiune sprijinind bolta cerească (tavanul), iar după o altă versiune marcând, sub formă de colonete, locurile a trei mari funcții ale lojii masonice”.
Masoneria- o religie științifică
Bazată pe existența obligatorie a divinității, ,,Marele Arhitect al Universului”, masoneria tinde a fi o religie globală dar ancorată în tradiția iudeo-creștină într-un oarecare sens, existența unei forțe personale, nu panteiste. Dar nu putem spune nici că are o bază pur scripturistică, ea copiază, se inspiră formându-și în timp propria filosofie cu privire la univers, divinitate. ,,Există o categorie de ezoteriști și de admiratori ai sistemului filozofic imaginat de Rene Guenon care studiază problema celor doi Stâlpi și a celor trei Coloane prin armonizarea relației între numere, fără a derapa neapărat în zona speculațiilor iraționale ale așa-numitei Numerologii moderne. Subiectul nu este deloc frivol, pentru că își extrage substanța dintr-o situație numerică prezentă în Biblie. La Geneză 2.9, Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi roditori și pomul vieții în mijlocul grădinii, și pomul cunoașterii binelui și răului, fiind vorba, evident, de doi pomi, între care pomul vieții sau Arborele vieții este amplasat în mijlocul grădinii. Guenon observă că la Geneza 3.3. pomul așezat în mijlocul grădinii este cel al Cunoașterii, Arborele Cunoașterii, ceea ce introduce o contradicție în analiza rațională, din punctul de vedere al identificării, Arborelui Vieții cu Axa Lumii (Axis mundi), neputând exista, la fel de evident, decât o singură axă. Dar cum tot Vechiul Testament enunță o situație de contrarietate între cei doi Arbori, prin faptul că Domnul Dumnezeu îi poruncește lui Adam să nu mănânce din Arborele Cunoașterii pentru că va muri, ceea ce înseamnă că va pierde accesul la Arborele Vieții (Geneza 2.17), Guenon trage concluzia că trebuie să acceptăm existența în Grădina din Eden a doi arbori, coloana din dreapta și coloana din stânga, oferind aspectul dualității, dar că, potrivit Cabalei, între cei doi Arbori mai exista una: coloana din mijloc, unde se echilibrează cele două tendințe opuse și se regăsește unitatea veritabilă a Arborelui Vieții”. Așadar, masoneria pornește de la vechile tradiții religioase, devine speculativă și se transformă cu timpul într-o veritabilă religie științifică. Deși pornește de la marile tradiții religioase, nu se identifică cu ele decât până într-un anumit punct iar de aici căile se despart devenind o religie paralelă cu celelalte. Masoneria preia, copiază, dar scopurile și obiectivele sunt pur științifice. Se folosește de simbolurile religioase dar nu le asimilează decât până în punctul de a-și demonstra propria teză, Un Mare Arhitect al Universului ce înglobează nu doar o religie ci toate marile mistere și religii din antichitate și până astăzi. Nu este nici panteism, nici politeism, ci știință pură, speculativă. Ezoterismul masonic se bazează pe calcule matematice și fizică, fizică cuantică, chimie, biologie etc. Philon din Alexandria dădea o interpretare proprie Templului, aflat între cele două lumi, materială și spirituală. Doctrina masonică specifică clar: ,,Pentru mason, Templul lui Solomon nu este abordat ca realitate istorică, nici ca expresie a religiei iudaice, ci doar în semnificația sa ezoterică pe cât de profundă, pe atât de frumoasă”.
Legenda lui Hiram Abif
Conform ,,Masonry Dissected, 1730 (sinopsis): ,,Hiram Abif era Maestru Mason al construcției Templului lui Solomon și la Ora 12 a Miezului Zilei, când oamenii erau duși să se odihnească, după cum era obiceiul curent, el a venit să supravegheze stadiul lucrărilor. Și când el era intrat în Templu, se aflau acolo și trei infractori presupuși (sau deghizați) în a fi trei calfe, așezați la trei intrări ale (șantierului) Templului și când Hiram a ieșit, unul dintre ei i-a cerut Cuvântul Maestrului, iar el a replicat că nu-l va primi în astfel de condiții, dar timpul și puțină răbdare îl va aduce. Infractorul (care l-a întrebat), nemulțumit cu răspunsul, i-a dat o Lovitură care l-a făcut să se încline într-o parte. Hiram a mers apoi la altă ieșire, unde, fiind acostat în același mod și dând același răspuns, a primit o Lovitură și mai tare, iar a treia Lovitură i-a adus moartea. Apoi cei trei infractori i-au cărat trupul la intrarea de Vest, unde l-au ascuns sub o grămadă de moloz până la Ora 12 din Noapte, când toată lumea dormea. Atunci l-au cărat pe culmea dealului, unde i-au săpat un mormânt cuvenit și l-au înmormântat. Lipsa lui a fost semnalată în aceeași zi, dar a fost găsit după 15 zile astfel: 15 frați îndrăgiți s-au dus la intrarea de Vest a (șantierului) Templului din porunca regelui Solomon și s-au împărțit de la Dreapta la Stânga, la o asemenea distanță încât să se poată auzi unul pe celălalt și au convenit că dacă nu vor găsi Cuvântul în el (în Hiram Abif) sau în apropierea lui, atunci Primul Cuvânt va fi Cuvântul Maestrului; unul dintre frați, fiind mai obosit decât ceilalți, s-a așezat să se odihnească și, ținându-se de un tufiș, care a ieșit foarte ușor din pământ, și observând că locul acela a fost răscolit, și-a strigat frații.
Continuând căutarea (în acel loc), ei l-au găsit înmormântat decent într-un frumos mormânt de 6 picioare la Est, 6 picioare la Vest și 6 picioare perpendicular (6 picioare- 1, 8288 m), iar acoperământul său era de mușchi verde și brazde, ceea ce i-a surprins. Au rostit atunci deasupra lui: Muscus Dei Gratia, care, potrivit Masoneriei, înseamnă: Mulțumită lui Dumnezeu, Maestrul nostru are o Casă de Verdeață (ca în slujba bizantină, a ortodoxiei est-europene: În loc luminat, în loc cu verdeață; în tradiția creștină occidentală înseamnă acoperământ de mormânt, giulgiu. Apoi l-au acoperit la loc și, ca însemn pe mai departe, au pus la capătul mormântului un lăstar de accacia, după care s-au dus și i-au relatat lui Solomon ce s-a întâmplat. Regele Solomon le-a poruncit să scoată trupul lui Hiram Abif din groapă și să-l înmormânteze după cele cuvenite, iar cei 15 frați masoni, purtând șorțuri și mănuși, să participe la funeraliile lui. Ridicarea trupului lui Hiram Abif din groapă s-a făcut după un ritual masonic extraordinar: prin cele Cinci Puncte ale Fraternității, adică Mână la Mână, Picior la Picior, Obraz la Obraz, Genunchi la Genunchi și Mâna la Spate. Potrivit unei note a lui Pritchard la acest pasaj, atunci când l-au ridicat pe Hiram Abif din groapă l-au prins de degetul index și pielea s-a desprins, care este numită Alunecarea tot acolo este explicată modalitatea de RECUNOAȘTERE A MASONILOR PRIN STRÂNGEREA DE MÂNĂ”. Această tradiție a fost preluată și de către scriitorul Olimpian Ungherea în ,,Misterele Templului Masonic”. (Ștefan BOTORAN)
