România găzduieşte un număr de 1.090 de firme ucrainene şi 600 de firme ruseşti, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, dar numărul de companii cu acţionariat/asociaţi din cele două state poate fi mai mare, având în vedere că Lukoil sau Gazprom apar cu proprietari înregistraţi în alte ţări. Conform platformei termene.ro însă, în România activează, în prezent, 477 de companii care au în În România activează, în prezent, 477 de companii care au în structura acționariatului cetățeni de origine rusă și 773 de companii care au în structura acționariatului cetățeni de origine ucraineană, potrivit termene.ro. În ambele cazuri este vorba despre companii înființate în România (respectând legislația autohtonă) care au în structura acționariatului cetățeni de origine rusă, respectiv ucraineană, fără însă să fie obligatoriu ca aceștia să dețină pachetul majoritar (peste 50% din capitalul social al societății) sau să fie acționari unici (100% din capitalul social al societății). Domeniile în care sunt prezente cele mai multe firme cu acționariat rusesc sunt IT-ul, lucrările de construcții și comerțul. Cele mai numeroase firme din România care au capital ucrainean sunt cele din construcții, comerț nespecializat și transporturi.
Au venituri și profituri mai ridicate
Din punctul de vedere al profitului mediu și al cifrei de afaceri medii, companiile cu capital rusesc s-au dovedit mai performante, potrivit termene.ro. În anul 2018, o companie cu capital rusesc obținea, în medie, o cifră de afaceri de 2,16 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean înregistra venituri de doar 1,55 milioane lei (cu aproximativ 0,5 milioane lei mai puțin). Decalajul s-a dublat în anul 2019, când o companie cu capital rusesc obținea, în medie, o cifră de afaceri de 2,73 milioane lei, iar una cu capital ucrainean, 1,74 milioane lei. În anul 2020, o companie cu capital rusesc obținea, în medie, o cifră de afaceri de 2,14 milioane lei, pe când una cu capital ucrainean a obținut 1,69 milioane lei. În cazul profitului, în anul 2018, o companie cu capital rusesc obținea un profit dublu în comparație cu una cu capital ucrainean, respective 0,16 milioane lei față de 0,08 milioane lei. Decalajul s-a redus la jumătate în anul 2019, când o companie rusească obținea un profit de 0,15 milioane lei, iar una cu capital ucrainean de 0,11 milioane lei (25% mai mult), acesta dispărând aproape complet în anul 2020 când ambele categorii de societăți au obținut un profit mediu de aproximativ 0,13 milioane lei.
Companiile, concentrate în zonele București și Suceava
Din punctul de vedere al profitabilității, în intervalul 2018–2020 situația s-a schimbat, societățile cu capital rusesc având un indicator în scădere, de la 7,18% la 6,19%, în timp ce firmele cu capital ucrainean înregistrează o creștere de la 5,18% la 7,47%. Profitabilitatea reprezintă sumele cu care asociații (în cazul de față cetățenii ruși sau ucraineni care dețin companiile analizate) rămân la fiecare 100 lei încasați. Practic, în anul 2020, la 100 de lei facturați, asociații unei companii cu capital rusesc au rămas cu 6,19 lei, iar cei ai unei companii cu capital ucrainean, cu 7,47 lei. În anul 2020, din 100 de firme cu capital ucrainean, 54 aveau risc scăzut de intrare în insolvență și 42 aveau risc ridicat. În cazul celor cu capital rusesc, din 100 de firme, 49% aveau risc ridicat de intrare în insolvență, identic cu cele cu risc scăzut. În ambele cazuri, diferența de până la 100% este reprezentată de companii cu risc mediu de intrare în insolvență. Companiile cu capital rusesc sunt localizate în cea mai mare parte în zona București-Ilfov, pe când cele cu capital ucrainean, în nordul țării, aproape de Ucraina. În zona București-Ilfov au sediul 266 de companii cu capital rusesc și 259 de companii cu capital ucrainean. Cele mai multe companii cu capital ucrainean au sediul în județul Suceava,119, Iași și Maramureș, 46, respectiv Cluj, 42 de companii. Restul de companii cu capital rusesc au sedii în județele Cluj, 24 și Iași, 22 de companii.
