Chiar dacă Guvernul nu a impus anul acesta taxe noi, populația simte ca și când ar fi supra-taxată. Și chiar este, doar că supra-taxa e adusă de inflație. În februarie, creșterea prețurilor a fost de 8,5%, comparativ cu februarie 2021.
De la banala pâine din brutării la uleiul de floarea soarelui atât de necesar pentru gătit sau la carburantul pentru mașină, orice român resimte direct scumpirile. Asta fără să mai punem la socoteală facturile la energie electrică și gaze.
În luna februarie, preţurile de consum au crescut cu 0,6% față de luna precedentă, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 este 8,5%, transmite INS. Gazele au înregistrat cea mai mare creștere din lista cu indicii prețurilor: 44,94%, în interval de un an.
“Preţurile de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 au crescut cu 0,6%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 2,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 este 8,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 – februarie 2021) este 6,0%”, arată datele INS.
Teama de război și/sau de scumpiri și mai mari, face ca oamenii să golească rafturile magazinelor, făcându-și provizii de făină, ulei, conserve, zahăr. În unele localități din România s-au pus restricții la vânzarea unor produse de bază, iar în altele se semnalează lipsa acestora de pe rafturi.
Lupta cu reducerea puterii de cumpărare a populației și tentativele de a dezvolta economia post-pandemică este și ea dificilă, mai ales într-o țară în care creșerea economică se bazează pe cheltuielile de consum, care devin tot mai grele pentru o bună parte a populației.
Dacă s-ar scumpi caviarul și echipamentele de schi, acest lucru nu ne-ar afecta prea tare pe cei mai mulți dintre noi. Dar dacă se scumpește gazul, energia electrică și benzina, cu siguranță va trebui să tăiem din alte cheltuieli pentru a face față scumpirilor respective.
Potrivit Strategiei fiscal-bugetare, influența unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creștere cu 4,9% din PIB în anul 2024, iar deprecierea monedei naționale cu 10% față de Euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 3,3% din PIB în 2024. Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 6,3%19 din PIB în perioada 2022 – 2024, ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 6,2% din PIB în 2024, în timp ce influența combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determina o creștere a acestui indicator cu 15,2% din PIB în anul 2024.
