Mai multe partide politice din România au publicat zilele acestea, în Monitorul Oficial, date legate de sumele încasate, anul trecut, din cotizații, donații, dobânzi bancare sau închirierea de bunuri, informează G4Media. Publicarea acestor informații este o obligație din Legea privind finanțarea formațiunilor politice, are loc de fiecare dată în luna aprilie și nu privește subvențiile primite de partide de la bugetul de stat, prin intermediul Autorității Electorale Permanente. Dintre partidele parlamentare, până în acest moment au apărut date de la PSD, PNL și AUR.
Conform documentelor, din cotizațiile membrilor de partid, social-democrații au strâns 9,4 milioane lei, cu circa 900.000 de lei mai mult decât liberalii. Comparația este, în final, defavorabilă PSD care ar avea un număr dublu de membri față de PNL (circa 500.000 față de 250.000).
De departe, fruntașă la cotizații în partidul condus de Marcel Ciolacu a fost filiala Argeș unde s-au adunat circa 1,1 milioane de lei din totalul de 9,4 milioane de lei. La polul opus, Covasna (județ cu majoritate maghiară), fără nici un leu, și Maramureș, unde, timp de zece luni, în contabilitate nu s-a înregistrat nici o sumă. La PNL, ies în evidență filialele din Bihor și Iași, în timp ce AUR nu a transmis situația cotizațiilor defalcat, pe județe, ci doar sumele lunare încasate, precum și cea totală: 2,9 milioane lei.
În rubricile dedicate celor care, pe lângă cotizații, au donat sume mari se află, de la liberali, deputații Cătălina Ciofu (30.000 de lei) și Alexandru Muraru (33.000 de lei), senatorul Adrian Hatos (36.000 de lei) și Bogdan Buhușanu, consilier județean în Neamț (49.500 lei). La PSD, Argeșul iese din nou în evidență prin parlamentarii Simona Bucura Oprescu (34.689 lei) și Daniel Remus Mihalcea (24.466 lei).
Alături de aceștia, la acest capitol mai apar europarlamentarul Carmen Avram (44.395 lei), președintele filialei Sector 1, Petru Florin Manole (33.600 lei) și președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță (32.500 lei). În 2021, cel din urmă a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, fals intelectual în formă continuată și șantaj – infracțiunea din urmă pentru că ar fi exercitat constrângeri asupra unui procuror pentru a-l determina să nu dispună trimiterea sa în judecată într-o cauză penală în care avea calitatea de inculpat. Dosarul este pe rolul Tribunalului București.
AUR are doar două donații: 40.497 lei de la Cornell Petrișor, un om de afaceri stabilit în SUA și 48.793 lei de la prințul Șerban Dimitrie Sturdza, descendent al unui fost domnitor al Moldovei.
În ceea ce privește sume primite de la societăți comerciale, această rubrică este completată doar de PNL care a încasat, prin filiala din Constanța, câte 30.000 de lei de la Asfalt Dobrogea SRL și Comprest Util SRL și 38.350 lei de la Cargo Libas SRL Brașov.
Coasociat la prima firmă și unic asociat la cea de-a doua societate, prin intermediul căreia a efectuat lucrări la baza NATO de la Mihail Kogălniceanu, era, la momentul donațiilor, Grigore Comănescu, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Constanța. Acesta a murit în urmă cu două săptămâni, la vârsta de 65 de ani, după ce i s-ar fi făcut rău la un proces.
AUR surclasează PNL și PSD la capitolul dobânzi bancare încasate în 2022: 168.244 lei față de 129,13 lei pentru liberali și 291,02 lei la social-democrați. Explicația: partidul condus de George Simion a decis să nu acceseze sumele primite ca subvenție, conform legii, de la bugetul de stat (20 de milioane de lei doar în 2022), iar acestea au produs dobânzi.
Alte formațiuni politice care și-au publicat În Monitorul Ofocial situațiile financiare pe anul trecut sunt Partidul Noi, Getodacii!, Partidul Câmpina Curată și Partidul Uniunea Independentă pentru Tecuci.
Referitor la sumele încasate de partidele politice din România în 2022, drept subvenții, de la Autoritatea Electorală Permanentă, cei mai mulți bani au ajuns la PSD (98 de milioane de lei), PNL (83 de milioane), USR (45 de milioane), AUR (20 de milioane), PMP (5 milioane) și Pro România (3,7 milioane). PSD, în special, a refuzat în mod constant să dezvăluie cum au fost cheltuiți acești bani din care o mare parte au fost alocați, la modul general, pentru ”servicii de propagandă și presă”.
