Politicienii uită de cercetare, dezvoltare, inovare. România stă foarte prost aici. Nu se va putea face tranziția verde fără cercetare, dezvoltare, inovare, a declarat Roxana Bojariu, cercetător, șefa departamentului climatologie ANM.
„Anul trecut, pentru cercetare a fost cam 0,2% din PIB repartizat, în timp ce pentru pensiile speciale am avut 0,8% din PIB, deci de 4 ori mai mult”, a spus ea.
- „Cunoașterea științifică nu este ceva ce impune, ci ceva ce trebuie folosit. În România nu se fundamentează cu cunoaștere științifică, din păcate”.
„Avem provocări în plus legate de această lipsă de viziune și mai ales de problema sistemului academic de cercetare care este total ignorat de politicieni. Există o subfinanțare cronică”, a precizat Roxana Bojariu.
Potrivit acesteia, politicienii trebuie să conștientizeze că nu poți face tranziție ecologică fără cercetarea locală, ”nu să vină Bruxelles să-ți spună ce să faci tu în ograda ta”.
- „Decizia trebuie fundamentată de informația științifică, cunoașterea științifică cea mai bună la un moment dat, pentru că aceasta evoluează și în ciuda părerii că deja știm că e încălzire globală și nu mai trebuie cercetare, nu este așa.
- De ce? Pe lângă partea de reducere de emisii foarte importantă pentru a încetini ritmul și a avea timp să ne adaptăm, vine partea cu adaptarea.”
„Încălzirea globală nu este uniformă în spațiu și timp. Nu poți să iei modelul din Barcelona pentru București. Trebuie să cercetezi toate aceste nuanțări pe care factorii locali din România le aduc schimbării climei, plus că avem generații noi de modele care vin și limitează incertitudinile”, a explicat Bojariu.
- „Avem noi scenarii care arată cam care ar fi evoluțiile între care ne putem mișca. Întotdeauna va trebui să actualizăm cunoașterea științifică pentru a servi deciziei”.
