Peste 1.000 de români care au fost „prinși” sub influența drogurilor în 2023 nu consumaseră, de fapt, substanțe interzise. Testările rapide pe care Poliția Română le-a făcut au fost confirmate de analizele la sânge în proporție de 62%. De ce apar atât de multe erori?
Pe 30 ianuarie 2023, Marius Daniel Pop, un tânăr din Baia Mare, era oprit de un echipaj de poliție în timpul unui control rutier de rutină.
După ce i s-au cerut actele mașinii și cele personale, polițiștii l-au testat pe bărbat cu drugtestul; întreaga acțiune a fost filmată de jurnaliștii care însoțeau echipajul de poliție la acțiune.
„Am ieșit fals pozitiv la șapte substanțe interzise. În următoarele zile am fost rostogolit și trântit pe toate posturile, canalele și rețelele sociale”, povestește Marius Daniel Pop, pe o rețea socială.
„Eram nevinovat”, mai arată tânărul, care spune că, în urma acelui incident, și-a pierdut temporar sursa de venit.
Marius Daniel Pop este unul dintre cei peste o mie de șoferi depistați pozitiv în 2023 la testele rapide anti-drog ale Poliției, care au demonstrat, ulterior, în urma expertizei medico-legale, că nu consumaseră droguri.
În cazul său, a durat șapte săptămâni până i s-a făcut dreptate. După aproape două luni, rezultatul analizelor de sânge a infirmat testul rapid: Marius Daniel Pop nu consumase nicio substanță interzisă.
În 2023, doar 62% dintre drugtestele rapide cu rezultat pozitiv au fost confirmate de analizele de sânge. Adică 1.898 din 3.009. Povestea lui Marius Daniel Pop s-a repetat în alte 1.111 cazuri.
Alte probe așteaptă să fie analizate. În primele 10 luni ale lui 2023, poliția a depistat, pe baza testelor rapide, 3.222 de șoferi care ar fi consumat substanțe interzise, conform șefului Direcției de Poliție Rutieră a IGPR, cms. Șef Valentin Ioniță, (declarație pentru gandul.info).
Drumul testelor și analizelor – ce spune legea
Potrivit legii, când un șofer este testat pozitiv de poliție cu aparatul drugtest i se întocmește pe loc dosar de cercetare penală și i se suspendă dreptul de a conduce.
Ce se întâmplă mai departe cu dosarul depinde strict de analizele de laborator făcute de medicina legală. Dacă analizele confirmă rezultatul, șoferul este trimis în judecată și poate ajunge la închisoare.
Dacă raportul medico-legal infirmă testul rapid al Poliției, procurorul de caz dispune clasarea dosarului, iar șoferul își recapătă permisul.
Doar că, între cele două momente, cel al suspendării permisului pe baza testului rapid și cel a raportului medico legal lămuritor, pot trece mai multe luni.
Laboratoarele din țară care fac astfel de analize sunt puține și sufocate de numărul mare de cereri.
Un sistem subfinanțat și cu un deficit mare de personal, spune Diana Bulgaru, șefa Institutului de Medicină Legală (IML) Iași, unul dintre cele cinci laboratoare din țară care fac astfel de analize.
Sistemul trebuie să se adapteze noilor provocări, spune același medic legist, care acum 30 de ani număra pe degete probele toxicologice de depistare a drogurilor pe care le analiza.
Peste 3.000 de analize făcute în 2023, rata de confirmare de 62%
Un raport al Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML) arată că, în 2023, în toate laboratoarele din țară, s-au făcut 3.009 teste de depistare a drogurilor. Ceva mai puține ca în 2022, când au fost 3.312.
Dintre cele 3.009 de probe, 1.898 s-au dovedit pozitive și după analizele medico-legale.
Restul – 1.111 – nu au scos la iveală prezența unor substanțe interzise. În aceste cazuri, dacă șoferii nu au mai fost acuzați și de alte fapte, au scăpat de urmărirea penală și au primit permisul înapoi.
Conform statisticii legiștilor, cele mai multe erori la testele rapide au fost pentru substanțele din categoria amfetaminei și a benzodiazepinelor – aproximativ patru din cinci probe au fost infirmate în laborator.
Specialiștii explică și de ce. Există multe alte substanțe, folosite în mod uzual, care dau reacții fals pozitive.
„Existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum:
- reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
- canabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
- barbiturice: antiinflamatorii;
- opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conțin codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare”, se menționează în raportul Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML).
- Și nu sunt singurele cauze ale unor reacții fals pozitive.Un șofer se poate trezi cu dosar penal de conducere sub influența unor substanțe interzise și din cauza florei bacteriene din gură, după folosirea unor substanțe care modifică secreția salivară sau chiar în urma utilizării unor substanțe uzuale: conservanți alimentari, produse pentru cosmetică, produse pentru igienă orală etc.
Există însă și cauze care țin de modul în care sunt utilizate testele rapide și kit-urile aferente – temperatură inadecvată, expunere la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete etc., care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste.
Diferențele pe județe
Datele statistice arată că, la nivel național, față de 2022, anul trecut au fost, procentual, mai multe rateuri ale testărilor rapide ale Poliției pentru depistarea drogurilor. Iar diferențele dintre județe sunt semnificative.
Problema a fost sesizată și de polițiști.
Citește mai departe AICI
