- Personaliztatea lui Octavian Paler va fii evocată la Cetatea Făgăraş, Turnul Tomory, printr-un simpozion care se va desfăşura în data de 31 mai 2019, ora 10.00
Octavian Paler s-a născut la 2 iulie 1926, la Lisa, comuna din fostul judeţ Făgăraş, ca fiu al lui Alexandru Paler si al Anei,născută Serban. Venit la Bucureşti de la 11 ani, ca bursier al Liceului „Spiru Haret” (1937-1944), datorita unor imprejurari de familie, urmează ultima clasa la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş, iar bacalaureatul îl susţine la Sibiu, în 1945. Student, simultan, la Facultatea de Litere si Filosofie şi Facultatea de Drept (1945-1949), declină propunerea de a rămâne asistent la Catedra de estetică, recomandat de T. Vianu. Din 1949, este angajat la Radiodifuziune, unde ajunge corespondent special şi apoi redactor-şef adjunct (1958) la redacţia culturală. Devine corespondent Agerpres la Roma timp de 3 luni, în 1964, iar apoi director general al Televiziunii Române (1965-1968), când se organizează pentru prima dată festivalul „Cerbul de aur”. Este mutat apoi pe postul de director general adjunct la Radio, răspunzând de emisiunile muzical-culturale (1968-1970). Devine redactor-şef la România liberă din 1970, dar este demis în aug. 1983, din motive politice. În acelaşi an se pensionează pecaz de boală. Desfăşoară şi o activitate politică, intre 1974 şi 1979 fiind membru supleant al Partidului Comunist Român. Este deputat de Vaslui din 1980 şi până în 1985.
A debutat in 1958 în revista Luceafărul cu poemul Ulciorul, urmat de o schiţă şi un reportaj literar. Editorial, debutează târziu, în 1970, cu volumuldepoezii, Umbra cuvintelor, urmat de Drumuri prin memorie, Memorialul unor călătorii in Egipt, Grecia (1972) şi Italia (1974), editie revăzuta in 1999. Tot un jurnal de calatorie este Caminante (1980), urmarea unui itinerar mexican. Rodul fascinaţiei miturilor antice este Mitologii subiective (1975),
Publică romanele Viata pe un peron (1981) şi Un om norocos (1984), ultimul provocând reacţii contradictorii în presa vremii.
Premiile Uniunii Scriitorilor (1972, 1980); Premiul Academiei Române (1978).
Din 1990, conduce ca director onorific cotidianul România liberă.
Inima sa a încetat să mai bată pe 7 mai 2007, la vârsta de 81 de ani. A fost înmormântat, cu onoruri militare, în Cimitirul Sfanta Vineri.
OPERA…
- Umbra cuvintelor. Definitii lirice, Bucuresti, 1970;
- Goliciunea, 1971
- Drumuri prin memorie. Egipt – Grecia, Bucuresti, 1972;
- Drumuri prin memorie. Italia, Bucuresti, 1974;
- Mitologii subiective, Bucuresti, 1975 (ed. II, 1976);
- Apararea lui Galilei. Dialog despre prudenta si iubire, Bucuresti, 1978 (versiune noua, 1997);
- Scrisori imaginare, Bucuresti, 1979 (ed. II, 1992; ed. III, 1998); Caminante, jurnal (si contrajurnal) mexican, Bucuresti, 1980;
- Viata pe un peron, roman, Bucuresti, 1981 (ed. II, 1991); Polemici cordiale, Bucuresti, 1983;
- Un om norocos, roman, Bucuresti, 1984;
- Un muzeu in labirint. Istorie subiectiva a autoportretului, Bucuresti, 1986;
- Viata ca o corida, Bucuresti, 1987;
- Polemiques cordiales, recits traduits du roumain par Alain Paruit, Paris, 1991;
- Don Quijote in Est, Bucuresti, 1993;
- Rugati-va sa nu va creasca aripi, Bucuresti, 1994;
- Vremea intrebarilor. Cronica morala a unui timp plictisit de morala, Bucuresti, 1995;
- Aventuri solitare. Doua jurnale si un contrajurnal. Bucuresti, 1996;
- Poezii I Poems, trad. in lb. engleza de Crisula Stefanescu si Emily Chalmers, Bucuresti, 1998;
- Drumuri, versiune nouă, Bucuresti, 1999.
(Sursa: Personalităţi din Ţara Făgăraşului, Ioan Grecu, Ioan Funariu, Lucia BAKI)
