,,Sîntem pe ultimul loc în Europa la igienă orală”

Spune medicul stomatolog Dan  Gavrilă într-un interviu acordat ziarului Monitorul de Făgăraş

,,Conducerea PNL Făgăraş nu trebuie să fie abonată la banul public”

În România zilelor noastre se vorbeşte tot mai mult de programe de sănătate derulate de statul român şi de asociaţii sau fundaţii în folosul populaţiei. Dar rezultatul acestor programe nu se prea vede în rîndul românilor pentru că, aşa cum arată statisticile, România este plasată în mai toate topurile pe ultimele locuri din punct de vedere al Sănătăţii. La igiena orală, de exemplu,  sîntem pe ultimul loc în Europa. Medicul Dan  Gavrilă pune această situaţie de loc îmbucurătoare pe seama lipsei educaţiei sanitare. Într-un interviu acordat ziarului Monitorul de Făgăraş, medicul Dan Gavrilă explică de ce România a ajuns într-o astfel de situaţie şi care ar fi căile pentru redresarea problemelor din sistemul medical.   Dan Gavrilă este medic stomatolog şi are o vastă experienţă în domeniu. L-am întîlnit în cabinetul său privat, în faţa pacienţilor, într-un dialog cu aceştia prin care le-a învins teama de medic şi de ac. Se bucură atunci cînd  pacienţii îi  apreciază serviciile,  iar cînd pacientul pleacă  mulţumit din cabinet, medicul Dan Gavrilă bifează încă o reuşită în calendarul zilnic.  Nu-i este indiferent doar sistemul de Sănătate ci şi  starea municipiului Făgăraş despre care spune că se îndreaptă într-o direcţie bună comparativ cu România în ansamblul ei. Afirmaţiile sale ţin cont de activitatea Legislativului făgărăşean în care activează de aproape un an, făcînd parte din grupul liberal din CL Făgăraş. Medicul Dan Gavrilă este un liberal convins, tocmai de aceea a devenit membru cu drepturi depline în PNL, iar în organizaţia de la Făgăraş a fost ales în funcţia de vicepreşedinte.  Dar a impus şi condiţii cînd a acceptat funcţia, membrii conducerii organizaţiei să nu fie abonaţi, prin activităţile pe care le desfăşoară, la banul public, iar conducerea să fie schimbată. De peste un an,  PNL Făgăraş are o altă conducere, membrii acesteia avînd activităţi private fără implicaţii bugetare.

Educaţia sanitară arată starea de sănătate a populaţiei

Reporter: Educaţia sanitară are un rol foarte important într-o  comunitate.  Cum vedem dacă se face educaţie sanitară? Cui trebuie să se adreseze aceasta?

Dan Gavrilă: Educaţia sanitară are o importanţă deosebită, de la nou născut pînă la cel mai în vîrstă individ. Modul în care privim educaţia sanitară arată starea de sănătate a populaţiei şi deopotrivă nivelul de dezvoltare al unei comunităţi indiferent de mărimea ei.

R.: Cum putem defini educaţia sanitară?

D.G.: Sînt două moduri, conştiinţa stării de sănătate şi predarea ei, astfel încît să fie învăţat procesul de igienă în şcoli, dar şi la nivelul întregii populaţii. Vorbim de obiective clare ce trebuie atinse în educaţia sanitară, conştientizare, crearea şi încurajarea unor atitudini, dar nu în ultimul rînd  informarea populaţiei.

R.: Cine trebuie să facă educaţie sanitară?

D.G.: Începem cu cei 7 ani de acasă unde familia are rolul de a deprinde copilului  noţiuni de bază, apoi şcola  are un rol covîrşitor în educarea copilului şi să nu uităm că statul  este şi el  obligat, prin programe, să facă educaţie sanitară.

,,În România se face insuficient educaţie sanitară”

R.: Credeţi că în România se face educaţie sanitară?

D.G.: Da, se face, dar insuficient pentru a conştientiza populaţia.

R.: Cît de importantă este prevenţia?

D.G.: Se ştie că este mai bine să  prevenim decît să tratăm, dacă vorbim de domeniul medical. Trebuie să învăţăm copilul, ca de altfel şi adultul sau vîrstnicul să se prezinte la medic pentru a preveni o boală pentru că este mai greu să tratăm boala în viitor.

R.: În acest domeniu, statisticile sînt infiorătoare. România este plasată în mai toate statisticile cam pe ultinele locuri în topurile întocmite la nivel european sau chiar mondial. Cum s-a ajuns într-o astfel de sitaţie?

D.G.: Da, statisticile nu sînt de loc  îmbucurătoare pentru români. O statistică a OMS, de exemplu, arată că un român foloseşte un tub şi jumătate de pastă de dinţi pe an, iar periuţa de dinţi o schimbă la un an şi jumătate. Sîntem pe ultimul loc în Europa la igiena orală.    19% dintre români nu se spală nici măcar odată pe zi pe dinţi. Nu este normal, cînd trebuie  să ne spălăm de cel puţin două ori pe zi. Şi exemplele ar putea continua.  S-a ajuns într-o astfel de situaţie pentru că lipseşte  educaţia sanitară şi   igiena dentară. Există discrepanţe şi între mediul urban şi mediul rural. Din ceea ce văd  prevalenţa cariilor predomină în mediul rural.

,,Atît putem noi în România”

  1. Există totuşi tot felul de programe naţionale derulate de stat şi de asociaţii sau fundaţii cu finanţare de la buget sau de la UE legate de igiena orală. Cum şi-au îndeplinit obiectivele aceşti beneficiari de finanţare a unor programe importante în educaţia sanitară  dacă statisticile ne plasează pe ultimul loc în Europa sau în lume?

D.G.: Obiectivele igienei orale ţin mai mult de statistici decît de prevenţie sau tratament. Atît putem noi în România! Dar nici populaţia nu are educaţia necesară. Indiferent dacă există  sau nu sprijin din partea statului, românul trebuie să meargă la un cabinet stomatologic periodic şi nu doar în Urgenţă, acea Urgenţă considerată de el. În mod real Urgenţa pacientului este de fapt o acutizare a unui proces carios existent.

,,Copiii folosesc cabinetele stomatologice din şcoli ca pretext pentru a chiuli de la cursuri”

R.: În şcoli funcţionează cabinete stomatologice. Cît de bine este înţeleasă activitatea acestora?

D.G.: Există cabinete stomatologice în şcoli, chiar şi la noi în Făgăraş. Doctorii îşi fac treaba, dar copiii folosesc acest pretext pentru a chiuli de la ore. Şi astfel ne trezim la cabinetul privat în Urgenţă. Nu putem învinui cabinetul şcolii, ci copilul şi chiar pe părinte care nu au această educaţie sanitară pentru a se prezenta la un control. Dacă statul ar obliga populaţia, elevi, părinţi, bătrîni,  la un control anual   s-ar preveni multe probleme. Sînt convins că se va ajunge şi aici. Am avut un  caz, un  adolescent de 17 ani care nu mai avea nicio măsea în gură. Toţi dinţii erau cariaţi la nivelul gingiei şi erau distruse zonele de masticaţie. Normal că acel copil va avea în viitor şi alt gen de probleme. Neputînd să se alimenteze corect vor apărea probleme  medicale, vezi stomac, anemie, etc.

,,Cea mai importantă prevenţie, spălatul pe mîini”

R.: Piaţa abundă de produse de igienă sanitară şi orală, iar reclamele sînt care mai de care mai încîntătoare şi melodioase. Cît ajută aceste aspecte în educaţia sanitară?

D.G.: Reclama este sufletul comerţului, dar important este să le folosim. Citeam de curînd că una dintre cele mai importante prevenţii în Sănătate este considerat spălatul pe mîini, ceea ce este adevărat. Cîţi indivizi percep, însă, acest aspect ca pe un lucru indispensabil?

R.: De curînd o primărie a anunţat că finanţează din banii publici aparate dentare pentru elevi. O astfel de măsură este benefică pentru elevi?

R.: Este un gest binevenit, dar o astfel de acţiune umanitară are şi obligaţii. În primul rînd beneficiarii trebuie să respecte anumite condiţii de igienă pentru ca investiţia să-şi atingă scopul.  Prima este igiena cavităţii bucale. Degeaba pun un aparat ortodontic unui copil pentru a-i îndrepta dinţii dacă igiena lui nu este corespunzătoare sau chiar excesivă. Dacă nu este respectată igiena, la perioade scurte de la îndepărtarea aparatului vor apărea carii dentare.

Teama de medic şi de ac

R.: O piedică în drumul vizitei la medic, fie el dentist sau de alt tip,     este teama de medic. De ce?

D.G.: S-a împămîntenit ideea că mersul la stomatolog este dureros. Mai de mult nu aveam şi nu dispuneam  de analgezicele pe care le folosim astăzi, de calitate,  întrucît nu aveam bani.  În ziua de astăzi însă nu mai putem vorbi de durere dacă le folosim.  De fapt teama este şi pentru înţepătura de ac şi nu doar la stomatolog. Dar revenim din nou la educaţia sanitară sau mai bine zis lipsa ei. Dacă i se spune în permanenţă copilului că se folosesc anestezice, că nu doare, atunci cu siguranţă scăpăm şi de această fobie. La noi însă nu se obişnuieşte această practică.

  1. Ce oferă cabinetul stomatologic al dumneavoastră, cel din mediul urban şi cel din rural, şi cum atrageţi pacienţii? Reuşiţi să le îndepărtaţi teama de stomatolog şi de ac?

D.G.: La cabinetele mele oferta este variată, începînd de la consultaţii primare, radiologie dentară, diagnosticare,  implantologie, ortodonţie, chirurgie orală,  protetică dentară, endodonţie (tehnica conservării danturii) şi orice servicii legate de igiena dentară.  Consider că pacienţii care au ajuns la cabinetele mele şi-au depăşit aceste temeri.

Contractele  CNAS nu acoperă necesarul

R.: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) finanţează programele   cabinetelor medicale private. Oferă contracte şi cabineleor stomatologice? Care sînt  beneficiarii acestor programe finanţate din banii contribuabililor?

D.G.: CNAS încheie  contracte pentru diferite domenii medicale şi  decontează în baza lor anumite servicii. Şi cabinetele stomatologice pot beneficia de contracte cu CNAS, dar eu nu am semnat astfel de  contracte.  În opinia mea, fondurile alocate stomatologiei de către CNAS sînt insuficiente pentru a acoperi necesarul, măcar, cel de prevenţie. Beneficiarii sînt pacieţii asiguraţi şi copiii pînă la 18 ani care au gratuitate 100%. Aceşti pacienţi trebuie însă să apeleze la acele cabinete stomatologice care au încheiate contracte cu CNAS.

De la stomatologie la politică

R.: Să lăsăm domeniul medical şi să vorbim de politică. Sînteţi membru PNL,  vicepreşedinte al organizaţiei Făgăraş şi din decembrie 2017  activaţi în cadrul Consiliului Local Făgăraş. De la stomatologie la politică, de ce?

D.G.: Pentru că mă interesează viaţa socială, economică şi administrativă a urbei în care trăiesc am ales şi politica.  Am o meserie liberală în primul rînd, dar eu consider că PNL este un partid istoric care trebuie să meargă înainte. Dar trebuie în primul rînd să îşi revină din căderea lui.Nu aveam cum să activez decît în PNL, dar şi acolo am cerut anumite lucruri. Am acceptat să devin membru în organizaţia PNL Făgăraş,  dar cu anumite condţii. Mă refer aici la calitatea persoanelor din conducere şi  la atitudinea lor în raport cu banul public. În prezent, PNL Făgăraş are o altă conducere din care  niciunul dintre  preşedinte şi vicepreşedinţi  nu  au afaceri care au legătură cu statul sau primăria. Grupul nostru din CL Făgăraş sprijină acele proiecte care dezvoltă oraşul.

R.: Pe masa Legislativului făgărăşean ajung tot felul de proiecte. Sînt şedinţe, cea de la sfîrşitul lunii septembrie de exemplu,  în care numărul de proiecte de hotărîre depăşeşte 50, iar la ,,suplimentare” alte zeci. Daţi exemple de proiecte care merită critici, dar şi  care merită aprecieri?

D.G.: Într-adevăr ajung la CL Făgăraş multe proiecte de hotărîre care sînt discutate în comisiile de specialitate ca mai apoi să fie votatate şi adoptate în plen. Multe dintre ele sînt pentru buna funcţionare a UAT Făgăraş  în concordanţă cu legislaţia care, vedeţi, se schimbă foarte des, altele pentru  activităţi ce se pot derula la nivel de municipiu, dar sînt unele  pentru dezvoltarea urbei noastre.  Dacă ar fi să critic vreo activitate publică m-aş referi la Ecoterm unde sînt multe probleme. De obicei eu gîndesc poizitiv şi tocmai de aceea vreau să cred că situaţia se va schimba la Ecoterm. La polul opus, un proiect bun pentru oraş care este în derulare se referă la  urbanism, proiectul de modernizare  al centrului municipiului.

Manifestările dedicate Centenarului sînt mai mult vorbe decît fapte

R.: La 100 de ani de la Marea Unire, în ce direcţie se îndreaptă România?

D.G.: Avînd în vedere ceea ce se întîmplă, nu ştiu în ce direcţie ne îndreptăm, dar mi-aş dori să fim la fel ca acum 100 de ani. Să fim uniţi, să fie recunoscute şi promovate  valorile, să avem  conducători demni, care îşi iubesc ţara. În toată ţara se organizează manifestări dedicate centenarului, un lucru bun că ne respectăm înaintaşii,  dar sînt mai mult vorbe decît fapte.

R.: Sînteţi un om al locului şi aţi rămas în Ţara Făgăraşului în timp ce alţi medici cîştigă mult mai bine în afara ţării. De ce?
Dr. D.G.: Sînt din Făgăraş, născut şi crescut, dar rădăcinile mele vin din Crihalma, şi mă mîndresc cu acest lucru. Dacă mama este din Turda, iar tata de peste Olt, Crihalma, vă daţi seama ce fel de făgărăşean sînt. Am familie, soţia profesoară, dar acum lucrează la cabinet, am doi băieţi, Sergiu şi Şerban. Nu banii contează întotdeauna, contează mai mult să fii demn şi să-ţi iubeşti locul natal, originile. Îmi iubesc ţara cu toate etniile ei, unguri, saşi, pentru că ne înţelegem foarte bine. Cine spune altceva cu siguranţă exagerează. Mă simt bine în Ţara Făgăraşului, aici înseamnă ,,acasă” pentru mine, restul nu mai contează. N-aş pleca niciodată din Făgăraş în alt oraş sau în altă ţară. Chiar dacă aici este greu, dar este frumos.

 

Casete

Conducerea PNL Făgăraş

Organizaţie PNL Făgăraş are o altă conducere începînd de anul trecut.
Preşedinte- Ioan Mareş,
Vicepreşedinţi: Gavrila Dan Dionisie, Bobeş Mircea, Lascu Iulian, Burghis Iulian Ioan, Cerghizan Marius Ioan, Pascu Ionut,
Membrii ai Biroului: Boeriu Daniel, Dragota Bogdan, Muntean Ovidiu, Muşat Florin, Ungureanu Bogdan, Mazilu Alexandru, Popa Ion, Pintea Cornel,
Trezorier: Leabu Iuliana Florentina.

Programe naţionale de Sănătate

Programele nationale de Sănătate sînt un ansamblu organizat de activităţi şi servicii, instituite prin lege în scopul prevenirii şi tratării unor boli cu consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei şi, în unele cazuri (SIDA, TBC), cu risc epidemiologic crescut. Activităţile profilactice şi tratamentul specific acestor boli sînt finanţate din bugetul statului şi din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în limite stabilite anual prin Legea Bugetului de Stat. La nivel naţional se derulează 4 programe de sănătate:

  1. Program comunitar de sănătate publică;
  2. Program de prevenire şi control al bolilor netransmisibile;
  3. Program de sănătate a copilului şi familiei;
  4. Program de administraţie sanitară şi politici de sănătate.

În România post-decembristă, bugetul alocat programelor de Sănătate a fost în fiecare an insuficient pentru a suporta necesarul derulării acestor programe. În cadrul Programului comuniatr de sănătate publică  au fost aprobate alte subprograme, dar şi acestea sînt subfinanţate.

Programul naţional de tratament pentru boli rare
Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei
Program naţional de tratament al bolilor neurologice
Programul naţional de diabet zaharat
Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)
Programul naţional de oncologie
Programul naţional de boli cardiovasculare
Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă
Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice
Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană
Programul naţional de ortopedie
Programul naţional de boli endocrine
Programul naţional de sănătate mintală
Programul național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei

 

România, singura ţară a UE în care copiii nu pot merge gratis la dentist

România este singura ţară UE în care copiii nu beneficiază de asistenţă stomatologică gratuită sau compensată parţial, inclusiv pentru profilaxie. „Oferta de asistenţă stomatologică pentru populaţia plătitoare de asigurări sociale de sănătate şi mai ales pentru copii este necorespunzătoare. Legiuitorul a exclus în totalitate prezenţa medicilor dentişti pe segmentul de asistenţă primară. Pachetul de servicii ambulatorii este absolut derizoriu, iar în privinţa protezelor dentare, este pentru prima dată cînd, într-o ţară europeană se face o discriminare pe criteriul vîrstei în privinţa accesului la servicii medicale“, a afirmat profesorul univ. dr. Radu Septimiu Câmpian de la Colegiului Medicilor Dentişti (CMD) din România,.   El afirmă că pachetul de servicii medicale de bază trebuie să fie regîndit în totalitate, pentru că sănătatea orală este extrem de importantă în asigurarea calităţii vieţii şi a sănătăţii. „Dacă facem programe de prevenţie în stomatologie, trebuie să avem în vedere cabinetele medicale şcolare. Acestea sînt numai în unele judeţe, în administrarea consiliilor locale. Sînt judeţe în care pur şi simplu nu există cabinete medicale şcolare. Copiii instituţionalizaţi, din familii fără părinţi, nu au nicio şansă de tratament stomatologic”, a mai spus acesta. El a adăugat că în rapoartele UE din 2010 şi 2012 privind asistenţa medicală pentru sănătatea orală, România a declarat „sume aberante, total nerealiste“. „Este vorba de 0,24 de miliarde de euro în 2010 şi de 0,26 de miliarde de euro în 2012, urmînd să se ajungă la 0,28 de miliarde de euro în 2020. Cifrele sînt nerealiste. Din aprilie 2013, alocările sînt zero în România. Zero comparativ cu 240 de milioane de euro relevă o diferenţă considerabilă“, a mai punctat profesorul Câmpian, potrivit Agerpres.

În şcolile din Ţara Făgăraşului nu există cabinete  stomatologice

  În şcolile din Ţara Făgăraşului nu există  cabinete  stomatologice, excepţie făcînd doar CN ,,Radu Negru”. În urmă cu peste 10 ani, au mai funcţionat astfel de cabinete şi la alte şcoli.    La  Şcoala Gimnazială ,Ovid Densuşianu” a funcţionat un cabinet stomatologic bine dotat şi cu medic, dar acesta s-a desfiinţat după ce medicul angajat a renunţat la post.   „Cabinetul a funcţionat, şi chiar foarte bine. Medicul lucra zi de zi cu elevii, clasele erau verificate periodic, pentru fiecare copil existînd şi cîte o fişă de observaţie. Nu ştiu care a fost motivul, dar d-na dr. Buzdugan a plecat, prin 2001, iar cabinetul a rămas închis” explica în urmă cu 7 ani directorul şcolii. În incinta Colegiului Naţional „Radu Negru“ îşi desfăşoară activitatea   un cabinet stomatologic care  oferă asistenţă de specialitate pentru toţi elevii şi liceenii din Făgăraş, medicii dentişti care lucrează aici fiind  Piso Iustin şi Moldovan Sorin.  Şi la C.N. „D-na Stanca“ a funcţionat   un cabinet de stomatologie, dar pentru că nu s-au îndeplinit normele sanitare privind funcţionarea unui grup sanitar în clădire, cabinetul a fost desfiinţat, iar medicul Sorin Moldovan a fost mutat la cabinetul stomatologic de la ,,Radu Negru“, Nici la Victoria situaţia nu este mai bună. În nicio şcoală nu există cabinet stomatologic.   ,, Zilnic la cabinetul medical şcolar  se prezintă cel puţin un elev care acuză dureri dentare. Părinţii nu au bani să-şi ducă la stomatolog copiii, iar aceştia suportă durerile. În Victoria nu există cabinet stomatologic care să deservească elevii şi care să funcţioneze sub contract cu Casa de Asigurare de Sănătate. Elevii care ajung la noi la cabinet primesc şi o lecţie despre igienă orală şi corporală. Noi nu-i putem ajuta decît cu calmante. Un cabinet stomatologic şcolar era foate bun” a  spus asistenta medicală de la cabinetul şcolar.   Pînă în 1989 în incinta şcolii generale din Victoria a funcţionat un cabinet stomatologic la care elevii primeau tratamente gratuite, iar medicii dentişti care lucrau în Policlinică prin rotaţie prestau şi la cabinetul şcolar, dar a fost închis.  Nici copiii instituţionalizaţi la centrele de plasament nu beneficiază de servicii stomatologice gratuite, ei sînt nevoiţi să-şi plătească tratamentele şi consultaţiile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here