•   În urmă cu doi ani, sinagoga din Făgăraş  se transforma în ,,Centrul cultural internaţional”, aşacum promitea Elena Nemeş, consilierul primarului
  •   Primăria Făgăraş păstoreşte sinagoga timp de 40 de ani  printr-un contract de comodat semnat cu rabinul de la Braşov, angajându-se să o întreţină
  •   De la proiecte la fapte este cale lungă pentru Primăria Făgăraş

Istoria evreilor din Făgăraş a fost scurtă,  dar frumoasă. Nu este atât de veche precum a maghiarilor şi a saşilor care şi-au împărţit bunele şi relele cu cei mai vechi locuitori pe care i-au găsit aici. Nu se ştie prin ce împrejurări,  dar primii evrei au ajuns la Făgăraş către sfârşitul secolului al XVIII-lea.  Astăzi nu mai trăieşte în municipiu niciun reprezentant al comunităţii evreieşti, dar dăinuie  sinagoga, un simbol al acestei comunităţi.  Amplasată în centrul Făgăraşului, sinagoga este astăzi o ruină.  În jurul ei însă au existat promisiuni de restaurare sau chiar de schimbare a vechii destinaţii.  Acestea au venit dinspre Primăria Făgăraş, ca multe alte proiecte prezentate public, dar care au rămas doar pe hârtie. Din 2017, Sinagoga a fost preluată printr-un contract de comodat de la proprietar, Comunitatea evreaiască din Braşov, de către  Primăria Făgăraş pentru 40 de ani, timp în care s-a angajat să o întreţină. De atunci, sinagoga  stă sub auspiciile acestui protocol de colaborare şi al contractului de comodat, însă degradarea continuă.  Primăria Făgăraş este depăşită şi în cazul imobilelor proprietate, în cazul cărora  susţine că există proiecte pentru restaurare şi reabilitare, dar  în practică nu se vede nimic concret.

Vorbe-n vânt

În urmă cu doi ani, se promitea transformarea sinagogii într-un Centru cultural internaţional. O denumire pompoasă, aşa cum se obişnuieşte prin birourile Primăriei Făgăraş. Elena Nemeş, consiliera primarului pe fonduri europene, explica  public în 2017 despre misiunea acestui Centru, criticând starea jalnică în care ajunsese sinagoga. ,,Sinagoga din Făgăraş va fi transformată în Centru cultural internaţional” aşa promitea în urmă cu exact doi ani  Elena Nemeş, şefa Biroului Fonduri Europene din cadrul Primăriei Făgăraş. ,,Se doreşte introducerea monumentelor de patrimoniu din municipiu în circuitul turistic internaţional, iar în cazul particular se doreşte valorificarea din punct de vedere cultural al unui obiectiv de cultură reprezentativ pentru oraş. Misiunea acestui Centru va fi de a promova valorile noastre în străinătate şi a culturii străine în România pentru că prin cultură putem întinde punţi de comunicare durabile şi valoroase din punct de vedere uman şi spiritual” a explicat în urmă cu doi ani Elena Nemeş. Tot angajata Primăriei Făgăraş mai susţinea că în acest centru se vor organiza evenimente culturale, concerte, proiecţii de filme, conferinţe, galerii de artă, lansări de carte. ,,Este un spaţiu generos care poate fi valorificat. Fiind sinagogă se va ţine cont şi de cultura şi tradiţia iudaică şi se vor organiza evenimente culinare specifice. Pe de altă parte prin noua destinaţie prin exploatarea cotidiană, sinagoga va fi ferită de abandon şi degradare”  spunea făgărăşenilor cu convingere  Elena Nemeş. Proiectul, conform lui Nemeş,  va avea ca primă etapă reabilitarea şi restaurarea clădirii în întregul ei. ,,Cupola stă să cadă, interiorul şi acoperişul sînt total degradate de la infiltraţii. Incendiul care a avut loc în interior a afectat grinzile şi stîlpii de susţinere. Trebuie intervenit cât mai urgent. Finanţarea proiectului se va face din fonduri POR sau chiar din resurse locale” a completat şefa Biroului Fonduri Europene.

Apar şi promisiunile primarului

Timpul a trecut, promisiunile se vor uitate, dar sinagoga  tot o ruină a rămas.   ,,Acest obiectiv aflat în centrul Făgăraşului era lăsat în paragină de mai mulţi ani.  Am căutat să am o colaborare cu Comunitatea evreiască de la Braşov pentru că în Făgăraş nu mai trăieşte niciun reprezentant al acestei comunităţi. Rabinul a fost deschis la parteneriat şi a spus că nu are nicio pretenţie, dar să ne ocupăm de obiectiv. Vom întocmi un plan de management care va stabili în detaliu de ce este nevoie la sinagogă. Vor colabora reprezentanţii Muzeului, ai Casei de Cultură şi Serviciul de Investiţii din cadrul Primăriei Făgăraş pentru a realiza acest plan de management. Intenţionăm să redăm circuitului cultural şi turistic acest edificiu” spunea în urmă cu doi ani primarul. La fel ca şi proprietarul, nici Primăria Făgăraş prin aşa zişii specialişti  n-au făcut nimic.

Veche de peste 160 de ani

 Sinangoga este lăsată în paragină de peste 17 ani, aici găsindu-şi adăpost oamenii străzii. Şi azi stă pustie în spatele porţilor metalice ferecate de lacăte şi acoperită de bălării. Actuala sinagogă din Făgăraş a fost construită în anul 1858, pe locul uneia mai vechi. Ultimul membru al comunităţii evreieşti din Făgăraş s-a stins în urmă cu 6ani, la 20 iulie 2013.   Sinagoga şi cimitirul din cartierul Meltea sunt obiectivele evreieşti care atrag în continuare turiştii care-şi au rădăcinile în comunitatea evreiască de la Făgăraş. În municipiu exista o comunitate numeroasă de evrei care domina comerţul şi meşteşugurile. În anul 1850, de exemplu, existau 183 de evrei, iar în anul 1869 erau 276 de evrei. Aceştia făceau parte din familiile Baier, Binder, Englisch, Fraisz, Gockeller, Hintz, Kesztenbaum, Lobl, Nagel, Neumann, Theil şi Ziegler. În anul 1920 s-a înregistrat  o creştere astfel încât comunitatea   număra de 457 de membri, dar după anul 1948 a ajuns  la doar 88 de membri. În anul 1992 mai existau la Făgăraş doar 11 evrei.

La Sighişoara s-a putut, la Făgăraş, nu

Un obiectiv similar există şi în Sighişoara şi are peste 100 de ani. Sinagoga de la Sighişoara a avut aceeaşi soartă ca şi la Făgăraş, a rămas în ruină întrucât comunitatea evreiască a rămas cu un singur membru şi acela vârstnic. Numai că aici lucrurile au luat o altă întorsătură. S-a găsit un investitor care a redat sinagogii strălucirea de altă dată. Fundaţia Ariel   înfiinţată de avocatul David Blum  de la Washington, s-a ocupat de acest obiectiv. ,,Sinagoga era ruinată de zeci de ani, dar oraşul e foarte vizitat de străini, printre care israelieni şi evrei americani. Restaurarea s-a făcut din banii donaţi de mine”, a declarat la BBC David Blum. La sinagogă se vor desfăşura concerte în cadrul Festivalului etnic organizat de oraşul Sighişoara, vor avea loc spectacole, conferinţe, vor fi proiectate filme, se vor găzdui expoziţii şi servicii religioase.(Lucia BAKI)

2 COMENTARII

  1. De cate ori trec pe acolo o privesc cu tristete cum se tot degradeaza. Nu stiu daca imi amintesc bine, dar cu anii in urma parca mai exista ceasul, nu stiu pe unde o fi ajuns. Ar trebui insistat, poate la niste fundatii culturale evreiesti din strainatate, sau ceva de genul asta. E un monument istoric, o marturie a diversitatii etnice si culturale a Fagarasului, ar putea fi si obiectiv turistic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here