Marți, 3 Decembrie a.c., sala Casei Municipale de Cultură din Făgăraș a găzduit o conferință extraordinară, în cadrul căreia renumitul jurnalist, regizor și profesor Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul volumelor ,,Se întorc morții acasă“ și ,,Lucrarea“, i-a invitat pe cei prezenți în sală să reflecteze asupra a trei coordonate: ,,Tradiții, obiceiuri și năravuri“. Acesta a fost, de altfel, și titlul conferinței.
Invitat de preotul Florin Butum de la Cincu
Constantin Ciomâzgă a venit la Făgăraș invitat de preotul Florin Butum, preotul paroh al parohiei Cincu. ,,L-am cunoscut pe domnul Constantin Ciomâzgă în urmă cu ceva timp, a fost de câteva ori și la noi, în Cincu, și m-am gândit să-i fac această invitație, să vorbească la Făgăraș despre experiența sa duhovnicească. M-am gândit că ar fi un moment bun, în această perioadă specială, pentru că ne aflăm în Postul Nașterii Domnului. El s-a retras din viața publică și s-a dedicat în totalitate lui Hristos, oferindu-și experiența pe calea credinței celor care doresc să-l asculte. El a pregătit foarte minuțios scena, cu trecere între momentele în care vorbește el și cele ce vor preceda intrarea coralei Liceului ,,Constantin Brâncoveanu“, se vede că a fost regizor“ a spus preotul Florin Butum. Evenimentul a început la ora 17.30 iar spectatorii nu s-au lăsat foarte mult timp așteptați. Profesori, directori de școli, preoți și oameni din toate categoriile s-au strâns în sala Casei de Cultură pentru a trăi momente unice, emoționante și pline de încărcătură spirituală. Cântecele patriotice ale elevilor din cadrul Liceului Teologic au anunțat momentele inedite ce vor urma în compania uneia dintre cele mai cunoscute figuri ale vieții intelectuale și culturale din România post-decembristă. ,,Luna Decembrie nu este numai luna în care se bea cel mai mult, se mănâncă cel mai mult și se aruncă cea mai mare cantitate de mâncare, luna Decembrie este și luna în care s-a născut Mântuitorul. Celelalte lucrări ale noastre, în afara sărbătorii Nașterii Domnului, reprezintă harul omului, fără Harul Domnului. Noi continuăm să trăim ca și cum Hristos n-ar fi venit. Dacă înțelegem fenomenologia aceasta, reperele noastre s-ar schimba existențial. Cine nu-și va prețui trecutul, nu se va putea bucura de viitor spunea Dimitrie Cantemir. Hristos s-a născut să nu mai slujim nimicului. Ați văzut în filmul arătat în această seară copii și tineri în timp ce urau sau jucau capra și cerbul. Cine le mai dorește și cine le mai primește în chip minunat? Acești copii pe care i-ați văzut în film, acum sunt oameni bătrâni, iar acei tineri nu mai sunt. Acest lucru nu face să ne gândim că doar moartea este cea mai mare realitate. Ați vizionat obiceiul colindatului, alături de celelalte, despre care am explicat în aceste filmulețe. Iisus este cel care bate mereu la ușă, El este colindătorul care, înlăcrimat, stă la poarta inimii și nu zice nimic“ le-a spus Constantin Ciomâzgă celor prezenți în sala Casei de Cultură.
S-au prezentat trei filme
În Nașterea Domnului nu credem doar noi, creștinii, ci și cei de alte religii, pentru că istoria se măsoară în ,,înainte și după Hristos“ le-a spus Constantin Ciomâzgă celor veniți să-l asculte. Misiunea de om de televiziune, radio jurnalist și regizor a fost transformată de Cornel Constantin Ciomâzgă într-o lucrare de mărturisire a lui Iisus Hristos, sintetizată în două cărți devenite adevărate best-seller-uri în România: ,,Se întorc morții acasă“ și ,,Lucrarea“, cu personaje reale cândva, în care se oglindește realitatea mizeriei umane, a mafiilor locale, o transformare din lumea securiștilor, a criminalilor și a prostituatelor în lumina lui Hristos. Sunt două mărturii vii, cu personaje reale, fapt ce demonstrează că Iisus este mereu contemporan cu noi și ne așteaptă să ne reîntoarcem în fiecare zi, printr-o schimbare a vieții noastre în bine, o metanoia. Trecând de la obiceiul păgân al Ignatului, dedicat în timpuri demult apuse unei zeități păgâne, la povestea Bradului care rămâne mereu veșnic și simbolul Stelei, Constantin Ciomâzgă i-a întrebat pe cei aflați în sală: ,,Cine din Sfânta Treime credeți că a coordonat Steaua în mișcarea ei spre Betleem?“ Cineva din sală a răspuns: ,,Dumnezeu Tatăl“. ,,De ce spuneți că Dumnezeu Tatăl- a întors euristic întrebarea Constantin Ciomâzgă- eu spun că a fost lucrarea Duhului Sfânt“. Constantin Ciomâzgă a prezentat trei filme realizate și regizate de el, despre obiceiurile și tradițiile românești explicându-le pe larg publicului prezent, cum s-au transformat, din ritualuri de urare pentru fertilitate și descântece magice de alungare a spiritelor rele, în obiceiuri peste care s-a suprapus elementul creștin. Plugușorul, obicei agrar de întâmpinare a noului an, a fost la început un descântec magic. Un alt obicei despre care a vorbit profesorul Constantin Ciomâzga a fost ,,Jocul caprei“, practicat în toate regiunile istorice. Capra este animalul care, din vechime, alungă spiritele rele iar jocul constituie simbolic moartea, bocetul, înmormântarea și învierea caprei. Dimitrie Cantemir spune în ,,Descrierea Moldovei“ că ea era jucată pentru a aduce binele și belșugul. Ea este îngropată simbolic și dezgropată în data de 2 ianuarie. Deși de origine păgână, pentru că cel care juca capra nu avea voie să intre 40 de zile în biserică, dansul caprei a fost acceptat în cele din urmă și de biserică ca un obicei ce vestește venirea lui Hristos. Cerbul simbolizează încă din cele mai vechi timpuri, în mitologia românească, dreptatea și puritatea iar la traci simboliza soarele. Explicațiile scriitorului Constantin Ciomâzgă s-au împletit cu colindele elevilor coordonați de preotul profesor Gheorghe Malene, făcând ca seara să devină cu totul specială. La final, Constantin Ciomâzgă i-a rugat pe cei din sală să se îmbrățișeze, ca simbol al iubirii și a faptului că Hristos s-a aflat în mijlocul lor.
Cine este Constantin Ciomâzgă?
S-a născut la data de 28 martie 1956 în preajma Mănăstirii Neamțului. A lucrat în tinerețe ca muncitor, primitor-distribuitor, merceolog și ca funcționar economic. A studiat regie de teatru și film, psihologie și teologie. Este căsătorit și are doi copii. În perioada 1980-1990 a debutat literar sub pseudonimul Cornel Cupșa cu tablete satirice, eseuri și versuri în presa vremii. În anul 1990 devine redactor la ,,Zigzag“ săptămânalul cu cel mai mare tiraj de după revoluție, redactor la ,,Tinerama“, din 1991 redactor-șef la primul post de radio particular ,,Fun Radio“, între 1992-1996 director general la ,,Radio Tinerama“ iar între 1992-2002 director general și fondator al societății ,,Romanian Adversiting Media“. În perioada 1993-2003 a fost președintele Asociației Jurnaliștilor Europeni- filiala România. A fost profesor la Facultatea de Jurnalistică-SSJ, fiind autorul cursurilor ,,Arta interviului și Talk-show-ul”, ,,Reportajul de relatare la literatură”. În anul 1997 a colaborat și ca realizator de programe la TVR. A fost director media la Forumul Internațional ,,Adunarea regiunilor Europei-Iași 1998. În anul 2000 realizează filmul documentar ,,Semne în care vorbește pentru prima dată de moaștele părintelui Ilie Lăcătușu, pentru ca în anul 1991 să realizeze primul curs de psihologie creștin-ortodoxă. În perioada 1990-2002 publică editoriale, interviuri, comentarii, eseuri și reportaje la cotidienele România liberă, Zigzag, Tinerama, Ziua, Libertatea, Lumea Liberă- New York, Curentul. În anul 1990 realizează primul format de emisiune talk-show din țara noastră. A realizat peste 200 de emisiuni talk-show radiofonic cu cele mai importante personalități ale vremii. Începând cu anul 2002 se retrage în chiliile unor mănăstiri realizând aceste cărți.
Premii
- Premiul Marconi pentru activitate jurnalistică
- Premiul Asociației Jurnaliștilor Europeni
- Premiul Fundației Secolului XXI
- Premiul Asociației 21 Decembrie
- Premiul Comitetului Național Român pentru UNICEF
(Ștefan BOTORAN)
