Slujba de priveghi va avea loc miercuri, 11 martie, ora 18.00, la capela greco catolică din Făgăraş, iar înmormântarea joi, 12 martie, ora 13.00.
Dascăl de prestigiu
S-a nãscut la data de 6 februarie 1934 în satul Copãcel din Ţara Făgăraşului. A urmat Şcoala primară din satul natal, 1940-1947, apoi Liceul ,,Radu Negru” din Făgăraş, 1947-1953. S-a înscris la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii ,,CI Parhon” Bucureşti, 1953-1958. După absolvirea facultăţii revine în satul natal unde funcţionează ca profesor de Limba şi literatura română la Şcoala Generală din Copăcel. Predă apoi limba română la Liceul ,,Radu Negru”, 1961-1969, la Liceul ,,Doamna Stanca”, 1969-1978, dar revine la Liceul ,,Radu Negru” între 1978-1999. A fost inspector de specialitate la Secţia de Învăţămînt şi Cultură a Raionului Făgăraş, 1961-1968, a fost preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, filiala Făgăraş, 1968-1999, director adjunct al Liceului ,,Radu Negru”, 1982-1988, director al Liceului ,,Radu Negru”, 1988-1990, preşedinte al Comitetului de cultură al municipiului Făgăraş, 1987-1989, director al Departamentului de cultură şi civilizaţie al Fundaţiei Culturale Negru Vodă, după 1994. A debutat în presă în anul 1958 la Gazeta literară, prin publicarea de articole din viaţa şi activitatea instituţiilor săteşti. A realizat studii de folclor şi etnografie a Ţării Oltului, precum şi de istorie şi critică literară. A scris volumul ,,Colinzi din Ţara Făgăraşului”, o antologie de colinde la editura Orientul latin, Braşov, 1994.
Floclorul şi colida românească
,,Înaintaşii noştri au construit în piatră, dar au ştiut să opună timpului ceva mult mai durabil decât piatra, au lăsat posterităţii formele unei culturi solide, creaţiile unei civilizaţii spirituale de cea mai înaltă valoare. Ţăranul român şi-a cântat durerile în doine, şi-a preamărit eroii în legende, şi-a exprimat ironia în zicători, înţelepciunea în proverbe, iar credinţa şi dragostea de Dumnezeu în colinde religioase care au trecut odată cu viaţa, de la părinţi la copii, şlefuite ca de o mână nevăzută pentru a ajunge la noi cu parfumul lor arhaic, dar fiind proaspete şi înmiresmate” scria preotul Cornel Ursu în prefaţa volumului ,,Junii lui Crăciunu” semnat de prof. Ion Funariu. Profesorul Ion Funariu a iubit folclorul şi colindele care au hrănit de-a lungul veacurilor sufletele românilor. Căci unde poate fi mai frumos şi autentic Crăciunul, decât în Ţara Oltului? Găsim răspunsul în volumele scrise de prof. Ion Funariu. A publicat antologii, monografii şi studii de folclor: ,,Roata stelelor” (doine şi strigături din Ţara Oltului), ,,Junii lui Crăciunu” (colinde din Ţara Oltului), ,,Românii de pe Valea Izinelor” (echipa de jocuri populare din Viştea de Jos), ,,Românii de pe Valea Sebeşului” (2004), ,,Neamurile satului Sebeş” (2005). A realizat numeroase culegeri şi studii de folclor cuprinse în diverse antologii: Nunta de la Copcel; Şi iar verde frunzuliţă; Asta-i Ţara Oltului în volumul Câte doruri sunt pe lume; Poezia Obiceiurilor în volumul Cât îi soarele de sus; Literatura populară română în Buletin de Informare Știinţifică pe anul 1985 ; Rezonanţe dacice în folclorul şi etnografia Ţării Oltului în revista Vatra din Târgu Mureş.
Istorie şi critică literară
A făcut studii de istorie literară: Mihai Eminescu şi Ţara Făgăraşului. A scris volume de istorie şi critică literară cu destinaţie didactică în colaborare cu profesori din Braşov: Dicţionar de personaje literare; Dicţionar de poezie românească; Dicţionar de proză românească; Dicţionar de critică literară, Literatura română (pentru examenul de bacalaureat), Literatura română pentru clasa a XII-a (personalităţi şi opere). A scris volumul de poezii „Ardealul sfânt“, 2007. Este autorul și regizorul unor spectacole de rezonanță națională: Nunta la Copăcel, Horita, Sânzâienele, Miorița. A publicat monografia Ţării Făgăraşului în trei volume intitulate ,,Terra Blachorum” însumând peste 1500 de pagini. Este coautor al volumului ,,Personalități din Țara Făgărașului. 1800-prezent” alături de Ioan Grecu şi Lucia Baki, ediţia I (2009) şi ediţia a II-a (2015), la editura ,,Mesagerul de Făgăraş”. Ion Itu, istoric şi critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor, director al editurii ,,Orientul latin” din Braşov spunea: ,,Domnul profesor oferă conştiinţei româneşti din veacul viitor o remarcabilă lecţie de virtute naţională”. Pentru bogata sa activitate, a primit distincţia de profesor evidenţiat şi două diplome de merit acordate de miniştrii Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu. Este cetăţean de onoare al comunei Hârseni şi al Municipiului Făgăraş.
Permanențe ale spiritualității făgărășene
,,În conştiinţa noastră, a tuturor, dl. profesor, Ion Funariu, este un umanist profund, aplecat asupra studiului minuțios al literei cărții. Dramaturg, poet, folclorist, critic şi istoric literar, profesor de limba și literatura română, dl. Ion Funariu a îmbogățit patrimoniul cultural al Țării Făgărașului cu publicații ce vor răzbate Timpul: Terra Blachorum, Colinzi din Ţara Făgăraşului, Roata stelelor, Junii lui Crăciunu, Românii de pe Valea Izinelor, Nunta de la Copăcel, Câte doruri sunt pe lume, Cât îi soarele de sus, Literatura populară română, Rezonanţe dacice în folclorul şi etnografia Ţării Oltului, Mihai Eminescu și Țara Făgărașului, Ardealul sfânt. Eminent profesor de limba și literatura română a fost și un pasionat animator cultural. Este autorul și regizorul spectacolelor cu puternică rezonanță istorică: Horia, Avram Iancu, Legenda Oltului. La editura Orientul latin publică cu un colectiv de colaboratori, volumele: Dicționar de personaje literare, Dicționar de proză românească, Literatura română pentru clasa a XII-a, Literatura română pentru bacalaureat”.
,,Personalităţi din Ţara Făgăraşului”, două ediţii
În 2009 apare, la editura ,,Mesagerul de Făgăraş”, volumul ,,Personalităţi din Ţara Făgăraşului. 1888-2009” semnat de Ioan Grecu, Ion Funariu şi Lucia BAKI, iar în anul 2015, cea de-a II-a ediție În Prefață, autorii volumului consemnează: lucrarea își propune să scoată la lumină comorile ascunse, performanțele cultural-științifice, tehnice, artistice, economice, sportive ale înaintașilor asupra cărora s-a așternut colbul uitării; cunoașterea și cinstirea memoriei acestora reprezintă pentru noi, toți, dar mai ales pentru generațiile viitoare nu numai exemple de muncă, modele de urmat, dar și un act de cultură menit să stimuleze prin forța exemplelor noi energii creatoare și să cimenteze între ele, generațiile de ieri, de azi și de mâine. Prof. Univ. Dr. Ing. Liviu Literat avea să remarce: prin suita de biografii, cartea aduce în conștiința contemporanilor, oameni de ieri și de azi, destine și caractere, modele de viață. Țara Făgărașului este o vatră a spiritualității. Alături de cele trei volume ale monumentalei Terra Blachorum, o micromonografie a Țării Făgărașului, reunesc un corpus documentar al Țării Făgărașului.
Veteran al învăţământului din Ţara Făgăraşului
,,Greu de cuprins în câteva rânduri aprecieri pentru activitatea îndelungată a unui profesor, veteran al învăţămîntului din Ţata Făgăraşului, slujit în cea mai consistentă perioadă la Colegiul Naţional ,,Radu Negru”. Domnul profesor Ion Funariu are vocaţia de om al catedrei, de unde a propovăduit atâtor generaţii de învăţăcei valorile limbii şi literaturii române, parte integrantă a spiritualităţii neamului nostru, în care dumnealui se simţea integrat. De la acest filon de virtuţi s-au ramificat preocupările adiacente, ce au încoronat profilul profesional – moral al distinsului profesor. D-sa are la activ cercetări folclorice, studii şi culegeri de folclor publicate, dar, dincolo de acestea, memoriabile rămîn spectacolele prin care a pus în scenă cu oameni ai locului, din sate sau din Făgăraş, obiceiuri, ritualuri, creaţii literare reprezentative. Ca filolog şi-a valorificat studiile şi investigaţiile ştiinţifice în lucrări de îndrumare didactică pentru elevii şi colegii din licee sau în elaborarea de monografii nu numai pentru comuna natală, Copăcel, ci şi pentru alte localităţi, pentru instituţii sau personalităţi din Ţara Făgăraşului. Inzestrat cu har pedagogic, cu pasiune creatoare şi cu un tonus specific vîrstei tinere, domnul profesor Ion Funariu, rămâne un model de cetăţean activ, intelectual, căruia comunitatea este datoare să-i acorde întreaga onoare” scria profesorul Liviu Ioani.
Prof. dr. Gabriel Angelescu: Prof. Ion Funariu, un model de urmat
,, Profesorul Ion Funariu este rodul acestui pământ, locul nașterii sale, Copăcelul, s-a format, a evoluat, s-a întors aici, la origini, și a reprezentat cu cinste, cu mândrie și cu prestanță acest spațiu. Folclorul, literatura, istoria, munca în cultură, studiile pe teren, efortul de a face cunoscut tot ce este valoros în creația locală, și nu numai aici, au fost preocupări constante ale colegului nostru Ion Funariu. Ele însă doar au completat, în mod firesc, activitatea de zi cu zi a profesorului, omul de la catedră, dedicat școlii și elevilor. Oriunde a predat, la Colegiul Național Doamna Stanca sau la Colegiul Național Radu Negru, Ion Funariu a lăsat semne ale trecerii sale: cabinete de limba română, antologii de texte folclorice, volume cu personalitățile Făgărașului, studii, articole diverse, interviuri etc. Desigur, cele mai importante rezultate ale profesorului Ion Funariu sunt generațiile de elevi, pe care le-a marcat prin felul său de a fi, prin pregătirea și comportamentul său. Neîndoielnic, pentru toți Ion Funariu a fost un model de urmat. De-a lungul unei activități prodigioase, domnul Ion Funariu s-a remarcat nu numai în școala făgărășeană, ci și prin prezența sa la manifestările Muzeului Valer Literat, ale Fundației Negru Vodă sau ale Bibliotecii Municipale Octavian Paler”. (Profesor Dr. Gabriel Angelescu)
Prof. Viorica Pop: ,,Voievod în Ţara Cuvintelor”
,,Desprins din cărţile pe care le-a publicat de-a lungul unei vieţi, numele profesorului Ion Funariu de la CN ,,Radu Negru” din Făgăraş ne însoţeşte firesc ca o metaforă, ca o introducere cu dor, cum ar spune Constantin Noica. Privindu-l, constaţi deodată că firescul înseamnă eleganţă şi discreţie, melancolie şi seninătate. Cunoscându-l, te pătrunzi de izvorul sufletului care urcă din ,,Mioriţa” spre stea eminesciană, o slovă în slovă, fără odihnă şi fără şovăieli. Nu-l oboseşte vâsta, căci are vârsta de aur a poeziei. Nu-l bat ,,vînturile, valurile”, căci politica este limba română. Casa ţăranului făgărăşean rămâne pentru profesorul Ion Funariu muzeu, iar cântecul popular testament liric pentru atâtea generaţii de elevi al căror mentor a fost. Vibrează cu fiecare vers al lui Eminescu, îşi mlădiază gândul de la ,,cronice bătrâne” la ,,Necuvintele lui Nichita Stănescu”. Şi toate acestea se pot numi firesc Ion Funariu. Ţara Făgăraşului are de acum ,,pecete” a culturii, îşi are voievodul, Voievod în Ţara Cuvintelor” spunea prof. Viorica POP. (Monitorul de Făgăraş)
Dumnezeu să-l odihnească!
