Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină după Crăciun. Paştele se referă însă şi la anotimpul anului bisericesc numit Perioada Paştelui sau Anotimpul Paştelui care dura patruzeci de zile, din Înviere până la Inălţare. Prima săptămână a Anotimpului Paştelui este denumită Săptămâna Paştelui sau Octava Paştelui. Acest mare praznic marchează de asemenea şi sfârşitul Postului Mare, o perioadă de rugăciune şi penitenţă. Sărbătoarea Paştelui păstrează o serie de tradiţii şi obiceiuri care diferă de la regiune la regiune.
Crucea
Crucea este unul din cele mai vechi şi răspândite simboluri ale umanităţii, fiind asociat cu divinitatea încă de la aparitia primelor civilizatii istorice. Aceasta a fost declarată simbol al creştinătăţii în anul 325 d.Hr. de către impăratul Constantin, în cadrul Consiliul de la Niceea. Mântuitorul a restabilit echilibrul între Divinitate şi oameni prin jertfa sa pe cruce, a luat asupra sa toate nelegiuirile noastre, astfel că crucea reprezintă simbolul mântuirii fiinţei umane şi dovada nemărginitei iubirii lui Dumnezeu pentru creaţia sa.
Lumânarea de Inviere
In noaptea de Inviere fiecare credincios poartă în mână o lumânare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Invierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.
Oul pictat
Este unul din cele mai vechi simboluri pascale din lume. Forma sa ovală înglobează picătura de ploaie şi seminţele, două elemente dătătoare de viaţă. Oul reprezintă viaţa şi reînnoirea naturii, cu atâ mai mult cu cât păsările îşi depun ouăle în această perioadă, importanţa sa fiind amplificată de faptul că popoare precum perşii sau egiptenii au credinţa că viaţa a început de la un ou. În antichitate, în Roma, China şi Grecia, ouăle se dăruiau ca şi cadouri de primăvară, iar în Evul Mediu membrii familiei regale dăruiau ouă învelite în foi de aur. Obiceiul vopsirii ouălor este practicat în Europa şi Asia, dar spre deosebire de alte regiuni, unde obiceiul a dispărut, la noi a ajuns a fi o adevarată artă prin tehnica, materialele şi simbolistica folosite. Ouăle simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea sa din morţi. De aceea, când se sparg ouăle prin ciocnire, dar şi când se salută creştinii îşi spun: „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”. Culoarea roşie a ouălor simbolizează sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii. Se spune că persoanele care ciocnesc ouă se vor întâlni şi pe lumea cealaltă. In tradiţia populară de la noi, ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodarie, te apără de rele.
Pasca
Se coace numai o data pe an, de Sfintele Paşti. Ea are o formă rotundă, la mijloc o cruce şi este împodobită pe margini cu aluat împletit. Conform tradiţiei, cojile ouălor folosite la pregătirea acesteia să fie aruncate într-o apă curgătoare. Povestea spune că Iisus, umblând cu Apostolii, a fost foarte bine primit de un om, care la plecare le-a dat şi pâine pentru drum, fără ca aceştia să bage de seamă. In timp ce mergeau, Apostolii l-au intrebat pe Iisus când cade Paştele, iar acesta le-a răspuns: „Când veti găsi pâine de grâu în traistele voastre”. De atunci femeile pregătesc pasca numai din faină curată de grâu, cernută printr-o sită deasă.
Mielul
Il reprezintă pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru păcatele oamenilor şi a murit asemeni unui miel nevinovat. Cea mai veche rugăciune de binecuvîntare a mieilor a apărut în secolul VII d.Hr., într-o mănăstire din Italia, iar în următoarea perioadă obiceiul de a consuma miel la masa de Paşte a fost adoptat de către însuşi Papa.
