dav

 

Un număr de 429.585 de contracte de muncă au fost înregistrate ca încetate de la declararea stării de urgenţă, din 16 martie şi până  în data de 29 mai a.c., potrivit cifrelor centralizate de Inspecţia Muncii şi publicate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.  Din cele 429.585 de contracte de muncă încetate anunţate   76.543 erau din Industria prelucrătoare, 75.848 din Comerţul cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 64.573 erau din Construcţii. Acestora li se adaugă alte 595.672 de contracte de muncă   suspendate de la instituirea stării de urgenţă, dintre acestea, 167.073 erau din Industria prelucrătoare, 99.182 din Hoteluri şi restaurante, iar 93.814 din Comerţul cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor. Cu alte cuvinte aproape un million de persoane au rămas fără locuri de muncă, iar dacă luăm în calcul şi persoanele care munceau la negru, numărul românilor fără venituri este mult mai mare. Pandemia a afectat toate sectoarele economice.  Pe de altă parte pandemia a prins România nepregătită, cu referire în special  la Sănătate. Măsurile luate de Guvern pentru salvarea economiei  sunt  greu aplicabile, pornind de la programul privind şomajul tehnic, prelungirea acestuia sau IMM Invest. Făgăraşul se pliază cam pe aceeaşi linie, fiind nepregătit pentru a ajuta categoriile defavorizate şi pe făgărăşenii întorşi acasă din străinătate. O spune Gabriel Vâju, directorul filialei Făgăraş a Camerei de Comerţ şi Industrie,  uzând de date statistice.  Conform acestuia, Făgăraşul nu oferă locuri de muncă, iar pe piaţa forţei de muncă din judeţul Braşov, Făgăraşul reprezintă cam 10%.  Am stat de vorbă cu Gabriel Vâju despre situaţia reală a Făgăraşului şi despre vreo strategie de dezvoltare a urbei, dacă aceasta există şi oferă soluţii reale sau este doar maculatură.

 Lucia Baki: Prin funcţia pe care o deţineţi, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Făgăraş,  aveţi date în privinţa crizei din ultimele 3 luni. Mă refer în special la domeniul economic şi al mediului de afaceri. Cum a fost afectată Ţara Făgăraşului de pandenia COVID-19?

Gabriel Vâju: Mă voi referi la partea  economică întrucât din punct de vedere sanitar , se pare că nu a fost afectată zona noastră, cel puţin aşa au ieşit public să declare cei de la spitalul local.  Foarte mulţi angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic, iar afacerile mici au fost blocate. Nu vorbim de afaceri mari pentru că în zona noastră n-au fost atraşi investitori care să deruleze mari afaceri.  Persoanele cu şomaj tehnic de bine de rău au primit un salariu chiar dacă mai târziu. Problema a fost şi este în continuare a persoanelor care lucrau la negru sau a celor care s-au întors acasă din străinătate. Fără să exagerez vorbim aici cam de jumătate din forţa de muncă din zonă. Aceste persoane  sunt  într-o situaţie foarte gravă pentru că nu au niciun venit lunar şi nici nu au ce să lucreze. Făgăraşul  nu oferă locuri de muncă. Dacă ne uităm pe statisticile judeţului Braşov, vom vedea că Făgăraşul reprezintă cam 10% din forţa activă de muncă, oameni care pot să muncească. Deci foarte puţin. Este întradevăr o gravă problemă.

L.B.: Aveţi date care să  confirme  faptul că au revenit acasă foarte multe persoane care munceau în străinătate, Italia, Spania sau peste ocean?

 G.V.:  Da. Foarte mulţi făgărăşeni s-au întors în această perioadă din străinătate după ce şi-au pierdut locurile de muncă acolo. Mare parte dintre ei  vor să rămână acasă, să lucreze aici. Mulţi au venit la CCI să ceară informaţii, să îi ajutăm să-şi facă aici un rost.  Ei spun ,,vrem să  facem”, dar se întreabă  şi cu ce îi ajută statul român, iar pe plan local, Făgăraşul?   Programele şi facilităţile fiscale oferte de guvern nu le inspiră încredere. Şi îi cred pentru că eu, personal, n-am văzut  încă vreun angajator care să beneficieze de programele guvernamentale. Mă refer atât la cele din pandemie, dar şi la cele dinaintea crizei.  De exemplu,  a angajat cineva tinerii absolvenţi de şcoli de agronomie?  Eu n-am văzut. Aceste programe sunt maculatură.

,,Ce strategie are Făgăraşul? Nu are”

L.B.: Ce se va întâmpla cu aceşti oameni care vor să lucreze aici?

G.V.: Le-am prezentat proiectele cu finanţare europeană, ei pot să acceseze fonduri europene.   Aceste persoane sunt într-o situaţie delicată în acest moment. De exemplu, un tânăr revenit acasă din SUA unde a trăit mulţi ani  vrea să se stablească aici definitiv. Spunea  că el cu familia erau în SUA, tatăl lui în Italia. De ce s-a întors?  Simplu, aici în situaţii dificile  poate merge  la bunica să ia  o ceapă, pe când acolo nu are unde să meargă. Nici cel din Italia nu are nimic. M-a pus pe gânduri o astfel de realitate ceea ce mă duce cu gândul la valul 2 de reveniri în ţară ale făgărăşenilor.  Mă întreb şi eu, ce le oferă Făgăraşul acestor  oameni? A gândit Primăria Făgăraş vreo strategie în acest sens?  Din ce ştiu pentru a-i atrage acasă pe  cei din diasporă  a făcut 5 magazine şi atât.

 L.B.: Există un proiect al primăriei care se adresează făgărăşenilor din diasporă.

G.V.:  Păi aşa atrage Primăria Făgăraş diaspora? Cu 5 magazine?  O primărie trebuie să se ocupe de administraţie nu de antreprenoriat.  Primăria şi Consiliul Local  trebuie să ajute antreprenorii nu să facă ei antreprenoriat. Ce strategie are Făgăraşul?  Priviţi în jur, e clar că realitatea ne arată că nu are.

L.B.:  Dar au fost plătite strategii pentru Făgăraş din banii publici în fiecare mandat.

  G.V.: Cu siguranţă au fost plătite, dar  cum au ajutat acestea  la dezvoltarea Făgăraşului?  Un oraş ca Târgovişte   a reuşit, prin colaborarea administraţiei publice cu şcolile şi antreprenorii, să  înfiinţeze  o clasă de piscicultură. La Făgăraş deşi sunt proiecte în piscicultură nu s-a făcut acest lucru. Noi, Gal-ul Păstrăvarii Făgăraşului, avem o strategie, dar Consiliul Local şi Primăria nu ne-au sprijinit, nu s-au implicat. Dacă avem strategii pentru Făgăraş, acestea sunt ale gal-urilor.  Primăria Făgăraş ce a făcut?

Prea mulţi angajaţi în Primăria Făgăraş

L.B.: Aşa cum arată statisticile, pandemia  COVID-19 a afectat mediul privat, bugetarii nu au simţit restricţiile.

G.V.: Aşa este, bugetarii şi-au încasat salariile stând acasă sau având un program redus, pe când  mediul privat a produs şomeri.  Nu ştiu cât sunt salariile din primării, dar se spune că sunt foarte mari comparativ cu cele din mediul privat. Fncţionarii şi-au încasat salariile întregi, iar cei din mediul privat  au stat în şomaj tehnic, 75% din salariu. Voi adresa public întrebarea următoare. Timp de 3 luni   am funcţionat în Făgăraş   cu primăria închisă. Deci nu la capacitate, dar a funcţionat.  Atunci n-ar trebui să concluzionăm că problemele de administraţie se pot rezolva şi cu angajaţi mai puţini?

L.B.:  Funcţionarii din Primăria Făgăraş au lucrat prin rotaţie şi online. Cel puţin aşa s-a anunţat. Salariile lor sunt stabilite prin lege, iar în lunile de pandemie întradevăr nu au fost diminuate.

G.V.:    Dacă au lucrat online,  unde sunt rezultatele?  Cetăţenii n-au mai dat buzna la primărie pentru că n-au avut voie. Consider şi nu doar eu că sunt mult prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar din Făgăraş.  Plata salariilor şi nivelul acestora ţine de  CL Făgăraş.  Nu   legea le-a stabilit salariile, legea a recomandat un nivel minim şi unul maxim.  Toţi primarii au stabilit nivelul maxim. Ar trebui să aplicăm un sistem forfetar, avem rezultate,  vă dăm bani. Este nevoie de o analiză sinceră şi  clară. Numai că în practică nu este aşa, sunt alegeri, primarii vor funcţia din nou şi sunt partidele care dau direcţia  celor din consiliile locale. Aceasta este mentalitatea în ziua de azi.

Păstrăvăriile, o afacere profitabilă

 

L.B.:  Vorbeaţi de strategia gal-urilor din Ţara Făgăraşului.  Ce fonduri aveţi la gal-ul pe care-l conduceţi?

G.V.:  GAL ,,Păstrăvarii Făgăraşului” a  epuizat plafonul alocat proiectelor pentru perioada 2016-2020.   Au fost depuse 15 proiecte care se află în autorizare. Prin aceste proiecte se creează noi locuri  de muncă. La Păstrăvăria care se  va deschide în curând la Sâmbăta  de Sus vor fi 7 noi angajaţi. Acel proiect finanţat prin FLAG  a fost de 150.000 euro.    Acum avem selectate alte proiecte pentru  pescut sportiv.

L.B.:  În zona Făgăraşului sunt foarte multe păstrăvării.  Este o afacere profitabilă?

G.V.:  Avem doar 7 păstrăvării autorizate în zonă, în satele  Copăcel, Dejani, Berivoi, Şinca, Recea,  care produc, fiecare,   minim 50 tone păstrăv pe an.  Mai sunt alte 300,  în fundul curţii,  care nu au  avizele legale de funcţioare.  De exemplu,  la Voivodeni, tot la 3 case  este un bazin care produce cam  3 tone/an. Păstrăvăriile autorizate  nu pot produce cât este cererea.   Firma Amaro din Arad  preia tot ce produc păstrăvarii autorizaţi din Ţara Făgăraşului, dar nu preia păstrăvul de la micile păstrăvării care nu sunt autorizate. Încercăm să strângem toţi păstrăvarii  într-o asociaţie, dar este dificil. Pot spune că în zonă se produce legal cam 400 tone pe an, iar  ilegal încă pe atâta. I-am sfătuit pe oameni, pentru a lucra la limita legii, să obţină de la primăriile la care sunt arondaţi certificate de producător. Astfel mai pot să vândă, la nunţi, evenimente, etc.  Păstrăvul de Ţara Făgăraşului este foarte căutat pentru că este cel mai sănătos.    Cele mai vechi păstrăvării din România se găsesc în Ţara Făgăraşului. Este păstrăvăria de la Dejani administrată de familia Stroe şi cea de la Cârţişoara, de pe valea Laita.

Legislaţia îngrădeşte  afacerile locale

L.B.: De ce nu se pot autoriza cele 300 de păstrăvării mici din Ţara Făgăraşului?

G.V.:  Deşi o şansă pentru o afacere bună în zona noastră  este păstrăvăria, legislaţia ne îngrădeşte.  Ideea este că  păstrăvarii şi-au înfiinţat bazinele de păstrăvi, dar nu au obţinut titlurile de proprietate pentru a putea  accesa finanţări europene. În toate  primăriile de sub munte  nu există situaţia la zi a terenurilor.  Să mă explic. În cartea funciară  la  categoria de folosină a terenurilor apare la  toţi arabil. Pentru a întocmi proiecte europene, persoanele trebuie să schimbe categoria de folosinţă a terenului, din arabil în heleşteu. Pentru acest lucru terenul trebuie intabulat, o birocraţie stufoasă şi costisitoare. Taxa percepută pentru  schimbarea categoriei  terenului  este 1 euro/mp. Dacă omul are o suprafaţă de  un hectar, de exemplu, trebuie să plătească o taxă de 10.000 euro pentru schimbarea categoriei de folosinţă.  Nimeni nu-şi permite această cheltuială care este neeligibilă într-un proiect european. De ani de zile am cerut miniştrilor să schimbe legislaţia, dar niciunul n-a făcut nimic. În acest an ne-am întâlnit din nou, la Cârţişoara, cu secretari de stat din minister şi le-am cerut să schimbe legislaţia, să intervină pentru a ajuta  investiţiile.  Ne-au spus că se ocupă şi ne anunţă. Au trecut 3 luni de la acea întâlnire şi n-am primit nicio veste.  Problema este legislaţia care nu este favorabilă pentru aceste investiţii. Pe de ală parte este şi  lipsa de comunicare dintre autorităţile locale şi OCPI, care se învinuiesc reciproc, în cazul titlurilor de proprietate şi ulterior a intabulării.

Turismul de familie

L.B.: Dezvoltarea Ţării Făgăraşului este turismul.  Cât s-a făcut în acest sens?

G.V.: Da, este turismul, dar după  pandemie ne trebuie altceva.  Omul nu mai este atras de luxul hotelului, ci de agroturismul despre care se vorbea  prin 2000. Pensiunile şi localităţile făgărăşene  au ceva de arătat: drigane, peşti, mâncare tradiţională.  Lucrăm acum la o asociaţie denumită  ,,Mâncăm româneşte”. Sunt  şase fondatori printre care şi FLAG Făgăraş cu sediul la Ghimbav. Ideea este să duci coşul  cu produse naturale la uşa clientului.   Şansa zonei sunt producătorii locali şi mâncarea tradiţională, turismul de familie. Ar trebui să se dea subvenţii pentru producătorii locali care să se organizeze în cooperative.  Dar atunci   trebuie să punem în funcţii oameni de valoare, nu în funcţie de interese. Această asociaţie  pe care vrem să o înfiinţăm vine acum şi uneşte produsele producătorilor locali.  Tendinţa este următoarea: lumea nu mai vrea restaurante, mâncare trimisă prin curier,  familiile vor să gătească acasă.

L.B.: În acest an 2020 ce v-aţi fi dorit să fie realizat în Făgăraş?

G.V.: Aş fi vrut să văd  Parcul 1 Mai sau Regina Maria cum se numeşte,   aşa cum îl ştiam odată. Un loc de recreere în adevăratul sens al cuvântului. Pe insula care era acolo să putem organiza un festival al păstrăvului prin care să promovăm şi oraşul şi păstrăvul făgărăşean.  Dar parcul este în paragină.  (Lucia BAKI)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here