Dispensarul TBC, oaia neagră a spitalului din Făgăraş. Zeci de ani cu o dotare din 1967

Nouă milioane de oameni se îmbolnăvesc anual de tuberculoză, iar trei milioane nu primesc îngrijirea de care au nevoie. La nivel global, tuberculoza omoară trei oameni pe minut, rămânând pe primul loc în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de boli infecţioase (1,1 milioane/an prin TBC faţă de 800.000/an prin HIV/SIDA). În Ţara Făgăraşului se înregistrează  anual noi  cazuri de tuberculoză, pacienţii fiind înregistraţi la Dispensarul TBC din cadrul Spitalului Municipal Făgăraş. Chiar şi cu astfel de statistici sumbre, dispensarul TBC a fost mereu oaia neagră a spitalului, în sensul că a fost mereu uitat de pe lista de investiţii a unităţii spitaliceşti de către conducerile care s-au perindat aici, ajungând, în anul de graţie 2021, să fie închis.

Zeci de ani cu o dotare din 1967

•  În anul 2010,  Dispensarul TBC a fost salvat din calea  restructurării dictate de Ministerul Sănătăţii, care invoca scăderea cheltuielilor.  Atunci a fost redus numărul de paturi cu 100 de la 360 de paturi câte erau aprobate pentru cele 15 secţii şi compartimente, dar şi numărul de angajaţi.
•   Prin 2005 însă a fost desfiinţat laboratorul  unde  se făceau culturi şi examene de spută.  De atunci  analizele  se trimitau la Braşov cu o maşină specială, de două ori pe lună.
•   Pentru a se face economii,  conducerea spitalului a decis, în 2011, că probele  vor fi trimise  doar o singură dată pe lună  la Braşov, în condiţiile în care numărul de focare era în creştere, iar pacienţii erau internaţi la alte secţii din spital, fără tratamente,  până soseau rezultatele analizelor.  Se pierdea astfel o grămadă de timp care pentru un astfel de bolnav era foarte important. Un test de TBC costa 50 de euro, iar tratamentul era gratuit.
•   Dotarea dispensarului era una rudimentară şi depăşită moral. Principalul aparat pentru acest dispensar este Roentgen-ul care depistează bacilul Koch şi boala. Acesta era din anul 1967, la  fel de vechi era şi mobilierul. O altă problemă era  developarea filmelor care se făcea  manual.  Nici în 2014 nu s-au rezolvat aceste probleme, în timpul mandatului managerului Lurean Gheţea, numit în funcţie pe criterii politice de conducerea liberală de la Făgăraş.
•   În mandatul managerului italian Erik Cocchetti, de doar 6 luni în 2017, acesta a dispus renovarea  dispensarului TBC.
•   Managerul Persida Ţâmboiu, în 2017,  a   alocat fonduri pentru a fi montate la dispensarul TBC geamuri termopan, 8000 lei.
•  În aprilie  2017, a fost adus la acest dispensar un medic specialist,  Florin Ioan Cămăraşu, care s-a alăturat medicului ftiziolog Ariadna Codâia. Dar n-a rămas  prea mult timp. Tot atunci a fost  achiziţionat şi un aparat pentru developat filmele bonavilor. ,,Filmele se developau manual ceea ce însemna mult timp pierdut mai ales cu uscarea lor pe frânghie prinse cu cleşti. Această maşină ne uşurează munca. Aveam mobilierul îmbătrânit, linoleumul de pe jos era uzat. A fost dotat cabinetul cu fax, imprimantă, s-au montat uşi şi geamuri termopan. La radiologie s-a montat linoleum special. Este un pas făcut, dar mai sunt necesare şi alte îmbunătăţiri”   explica atunci medicul Ariadna  Codâia de la TBC, acum pensionaar. Tot în 2017 la dispensarul TBC a fost transferat aparatul Roentgen de la secţia Urgenţe unde s-a primit unul de generaţie mai nouă. Iar de atunci, dispensarul a intrat din nou într-un con de umbră.
•  În ianuarie 2021, managerul Mihaela Pandrea a închis dispensarul.

Boala nu doare, dar ucide

Această boală nu doare însă ucide dacă este neglijată. Pănă la dscoperirea antibioticelor, oamenii mureau în număr foarte mare, însă acum există şansa ca persoanele infectate cu acest bacil Koch să scape de această boală definiv dacă sunt depistate la timp. Boala este contagioasă motiv pentru care cei care suferă de tuberculoză imediat sunt izolaţi în spital sau în centre speciale pentru a primi tratamentul corespunzător. Principalele cauze care duc la îmbolnăvire sunt consumul excesiv de alcool care scade imunitatea organismului, aglomeraţia la domiciliu şi lipsa condiţiilor de igienă. Cea mai răspândită cale de transmitere a bolii este cea aeriană: prin strănut, tuse, vorbit. (Lucia BAKI)