Inginerul Nicolae Ciocan deţinea două doctorate, chimie şi agronomie, şi a condus Făgăraşul în perioada 1992-1996
Fostul primar al Făgăraşului din perioada 1992-1996, liberalul Nicolae Ciocan, a trecut la cele veşnice şi a fost înmormîntat luni, 15 octombrie 2018, în cimitirul vechi al municipiului. A fost condus pe ultimul drum de familie şi apropiaţi, cortegiul funerar avînd traseul prin faţa Primăriei Făgăraş şi al Fundaţiei Culturale Negru Vodă. A fost astfel stabilit ultimul drum, ca fostul edil şef al municipiului să poposească pentru ultima dată la locurile unde şi-a desfăşurat activitatea în comunitatea locală. Inginerul Nicolae Ciocan a fost o personalitate a Făgăraşului deţinînd două titluri de doctor, în chimie şi în agronomie, domenii în care a activat decenii la rînd. Un mandat de primar al Făgăraşului i-a scos în evidenţă calităţile de manager şi de bun făgărăşean. A fost cel care a înfiinţat Liga Judeţelor Abuziv Desfiinţate prin care a încercat să reînfiinţeze fostul judeţ Făgăraş, dar proiectul său a fost blocat la nivel naţional. A reuşit să stopeze un vechi proiect comunist care fusese readus în actualitate după anul 1992, captarea apei din rîurile ce traversează Munţii Făgăraşului şi folosirea ei pentru alimentarea Bucureştiului. A fost primarul care şi-a donat salariul pentru implementarea unor proiecte locale precum înfiinţarea cantinei săracilor. A sprijinit, atunci cînd alţii refuzau să se implice, construirea catedralei ortodoxe. A sprijinit activităţile culturale din Făgăraş participînd la înfiinţarea Despărţămîntului ASTRA Făgăraş şi al Fundaţiei Culturale Negru Vodă. A fost edilul local care vorbea încă din primii ani postdecembrişti de dezvoltarea turismului şi de promovarea Cetăţii Făgăraşului. A avut cu presa locală o bună colaborare, transparenţa fiind prietenul cel mai bun în activitatea sa din administraţia publică locală. Despre Nicolae Ciocan, la sfîrşit de drum, vorbesc însă făgărăşenii care l-au cunoscut şi a căror activitate a fost marcată de ideile şi faptele acestuia.
♦ ,,A văzut lumina zilei în 11 ianuarie 1945, în satul Şercăiţa, într-o familie de oameni onorabili şi harnici, cum sînt îndeobşte făgărăşenii. Începe instruirea şcolară în satul natal, la şcoala generală după care urmează cursurile liceale la ,,Radu Negru” din Făgăraş, apoi Facultatea de Chimie din Bucureşti. Personalitate polivalentă, dotată cu un deosebit apetit pentru cunoaştere, instruire şi autoperfecţionare, urmează o serie de cursuri speciale în Ungaria şi SUA. Ca urmare obţine două doctorate în România. Unul în chimie, care prin multiplele sale preocupări în domeniu îl onorează cu prisosinţă în secţia de cercetare a Combinatului Chimic Făgăraş, unde a elaborat împreună cu colaboratorii proiecte ştiinţifice foarte importante. Al doilea doctorat, în agricultură. În calitatea sa de primar (liberal) al Municipiului Făgăraş, între anii 1992-1996, s-a străduit să implementeze o serie de proiecte menite să schimbe faţa oraşului. În primul rînd a militat pentru reînfiinţarea fostului judeţ Făgăraş, proiect eşuat din motive care îl transced după cum bine se ştie. A gîndit serios la o mai bună punere în valoare a Cetăţii Făgăraşului, căutînd sprijin, în acest sens la Ministerul Culturii, a rămas un obicei ca toţi miniştrii culturii să se perinde prin Cetatea Făgăraşului. Nicolae Ciocan a perceput Cetatea Făgăraşului ca un centru iradinat şi polarizator totodată, a energiilor spirituale şi culturale ale întregului ţinut Făgăraş exceptînd perioada anilor 50, cînd devenise o sinistră închisoare pentru deţinuţii politici. Tot în calitate de primar a pus bazele actualei pieţe a oraşului, gîndind şi alte proiecte care vizează dezvoltarea mediului urban stabilind relaţii informale cu specialişti de seamnă din România şi din străinătate: Olanda, Spania, SUA, etc. Era un bun comunicator, avînd şi avantajul cunoaşterii limbii engleze. Intuind bine imperativul moment istoric prin care treceam după prăbuşirea comunismului, a încurajat apariţia organizaţiilor nonguvernamentale, cum a fost Fundaţia Culturală Negru Vodă Făgăraş, la constituirea căreia a contribuit efectiv, fiind şi preşedinte de onoare. Prin relaţiile sale din Europa a adus ajutoare, astfel, o organizaţie din Luxemburg a adus mobilier pentru Liceul Teologic din Făgăraş, proaspăt înfiinţat. Receptiv la fenomenul cultural a atras la Făgăraş personalităţi culturale renumite, de exemplu Octavian Paler. Pro-regalist, a instrumentat vizitarea Făgăraşului de către Majestăţile Lor, Regele Mihai şi Regina Ana. Fundaţia Culturală Negru Vodă a avut privilegiul să stabilească traseul vizitei în Ţara Făgăraşului şi să-i însoţeasacă. Trecerile pe la Mănăstirea Brâncoveanu, prin Cetatea Făgăraşului, Muzeul Radocea din Bucium, Mănăstirea Bucium şi gospodăriile comunei Şinca Veche, au lăsat o puternică şi plăcută impresie Majestăţilor Lor. După expirarea madatului de primar s-a retras în satul natal Şercăiţa unde a continuat să facă cercetare şi experimente în domeniul plantelor, ca bun şi temerar ecologist. Bun familist, împreună cu soţia sa, inginer chimist, a vegheat la educarea şi instruirea copiilor lor, elevi eminenţi la CN ,,Doamna Stanca” din Făgăraş. După absolvire aceştia au continuat studiile în Elveţia. Apreciat de făgărăşeni, primarul Nicolae Ciocan a fost şi un om generos şi totdată un bun creştin. S-a numărat printre marii donatori pentru construirea Catedralei Ortodoxe din Făgăraş donînd din veniturile proprii o sumă de un miliard de lei (în vechea monedă). De menţionat că în timpul mandatului de primar s-a ridicat Cantina Socială din Făgăraş finalizată în anul 1995, Nicolae Ciocan a donat acestei cantine, pentru nevoiaşi, salariul său de primar pe un an de zile. Toate aceste fapte ne spun mult despre această personalitate de excepţie care a plecat dintre noi. (Prof. Ionel Mihali, prof. Florentin Olteanu, Maria Bălan: Fundaţia Culturală Negru Vodă)
♦ ,,A plecat dintre noi spre cele veşnice dl. Nicolae Ciocan, doctor în chimie, fost primar al Făgăraşului, fost membru al Fundaţiei Culturale ,,Negru Vodă”, fost membru al ASTREI. De obicei se spune că, despre cei plecaţi pe ultimul drum, trebuie să ai numai cuvinte de laudă. Nu este cazul d-lui Ciocan. Acesta a şi făcut lucruri care şi-au pus amprenta asupra Făgăraşului. În primul rînd a înfiinţat cantina săracilor din strada I.C. Drăguşanu, care ştiu că funcţionează şi astăzi. A renunţat la salariul de primar pentru a finanţa această cantină. De asemenea, a contribuit cu o sumă considerabilă la construcţia Catedralei din oraşul nostru. Nu ştiu exact cu ce sumă, dar atunci cînd erau mari dezbateri că va fi construită şi cu ce bani, domnul Ciocan a găsit resursele necesare pentru începerea lucrărilor. A luptat pentru reînfiinţarea raioanelor abuziv desfiinţate, considerînd că vechiul raion Făgăraş ar trebui să-şi găsească locul pe harta ţării. A participat la toate manifestările culturale din acel timp, atît ale ASTREI cît şi ale Fndaţiei ,,Negru Vodă” şi nu numai, atunci cînd s-a putut le-a susţinut financiar. S-a luptat să păstreze pentru zona noastră apele din munţi, pe versantul nostru, blocînd un proiect naţional de captare a apelor din rîurile montane pentru versantul sudic şi Bucureşti. A fost un exemplu pentru cei doi fii ai săi, Dumitru şi Nicuşor. Roadele educaţiei se regăsesc în rezultatele excepţionale obţinute de aceştia la universităţile de prestigiu pe care le-au urmat în ţară şi peste hotare. Am evidenţiat cîteva dintre faptele bune şi vizibile pe care le-a făcut, dar cîte alte au rămas în anonimat. Acum, la ceas de despărţire, ne dorim să ai un somn lin, presărat cu lumină şi pace, iar sufletul tău să se odihnească în lumea celor care nu cuvîntă, cu evlavie şi dragoste pentru semenii noştri şi cu mulţumirea lucrurilor frumoase pe care le-ai făcut” (Prof. Mihaela Gârlea, preşldinte Despărţămîntul I.C. Drăguşanu ASTRA Făgăraş.
♦ ,,Plecarea la cele veşnice a lui Nicoale Ciocan îmi trezeşte amintiri din tinereţe. Am fost colegi de an la Liceul ,,Doamna Stanca” şi mai mult, colegi la internatul de băieţi de la ,,Radu Negru”. Ne simţean apropiaţi şi egali, asemenea celorlalţi elevi veniţi de la ţară să urmeze liceul la oraş. Nicu, însă s-a distins de la început prin pasiunea pentru chimie şi plăcerea de a citi. Din clasa a IX-a îi impresiona pe cei din clasa a XI-a care îl provocau, cu cunoştinţele de chimie de la nivelul lor şi pe care el le poseda cu atîta siguranţă de parcă le-ar fi ştiut de cînd a învăţat alfabetul. A confirmat interesul devenind inginer chimist, doctor în chimie, ulterior şi în agronomie, cu cercetări şi descoperiri practice aflate azi în nomenclatorul de substanţe din domeniul agricol. Faptul că după 1990 a fost ales primar al municipiului Făgăraş, deşi cred că el, sincer, nu rîvnea ranguri administrative, dovedeşte încrederea pe care i-o acordau concetăţenii, ca profesionist în domeniu, dar şi un om de caracter, spirit imparţial şi generos. Într-o vreme cînd viaţa social-economică se vedea bulversată şi instabilă, Nicolae Ciocan credea în reînfiinţarea judeţului Făgăraş, a fost printre ctitorii şi susţinătorii inclusiv financiar ai construcţiei Catedralei ortodoxe, apoi membru foondator şi preşedinte de onoare al Fundaţiei Culturale ,,Negru Vodă”, ş.a. alături de întreaga comunitate făgărăşeană. Mulţi dintre colaboratori l-am însoţit pe ultimul drum, convinşi că îi rămînem datori a continua iniţiativele sale, a valorifica ideile, fie în nume personal, fie sub egida instituţiilor pe care chimistul, agronomul, primarul Nicolae Ciocan le-a slujit” (Prof. Liviu IOANI).