Ei sînt convinşi că munţii atenuează undele seismice, iar tocul uşii ar fi cel mai sigur loc în calea pericolelor
Românii se întreabã, fãrã doar şi poate, cînd va avea loc un seism major în ţara noastrã, mai ales dupã cutremurul care a avut loc recent în zona Vrancea cu magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter, dar ºi dupã exerciþiul de mare amploare realizat de autoritãþi sub denumirea ,,Seism 2018”. Gheorghe Mãrmureanu, director onorific al INFP, a explicat cã un cutremur major ar putea sã se producã în 2040, dar a spus, de asemenea, cã ,,nu cunoaştem mecanismele interne ale Pãmântului”. „Nu putem ºti ce e acolo la 180-200 sau 170 de km. Nu putem discuta nici de matematicã, nici de fizicã aici. Mecanismele interne ale Pãmântului nu le ºtim. Dacã a fost 1701, 1738 deci 37 de ani, 1802 – 1838, iar 37 de ani, 1838, urmeazã 100 de ani pînã la 1940. 1940 – 1977, deci 37 de ani. Dacã cineva ar fi fãcut treaba asta ar fi spus clar cã va fi un cutremur în jur de 1936-1937 sau poate 1938. Ca sã completãm suta de ani, e o statisticã realã, ce s-a întâmplat. Nu discutãm tectonica.”, a explicat Gheorghe Mãrmureanu. Pe de altã parte, cel mai bun serviciu de monitorizare a cutremurelor din lume, World Earthquakes, scrie cã probabilitatea ca un cutremur major sã aibã loc în România pînã în anul 2027 este de 65%, probabilitatea crescînd cu fiecare an care trece. România este prezentatã pe World Earthquakes cu un semn de exclamare în dreptul sãu, ceea ce înseamnã cã un seism major este aºteptat. Tot cu semne de exclamare apar ºi Ecuadorul, Indonezia, Italia, Noua Caledonie, Papua Noua Guinee, Tonga ºi Vanuatu. Un cutremur cu magnitudinea 5,8 pe scara Richter s-a produs duminicã, 28 octombrie 2018, în zona Vrancea, la ora localã 3:38, la o adîncime de 150 de kilometri, potrivit Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pãmîntului. Oricum acest cutremur a venit la puþin timp dupã exerciþiul de amploare denumit „SEISM 2018” prin care autoritãţile au declanşat, sâmbãtã, 13 octombrie 2018, o simulare de cutremur în România. A fost cea mai amplã simulare de intervenţie în caz de seism major care are loc în Uniunea Europeanã în ultimele douã decenii. Exerciþiul s-a desfãºurat timp de 5 zile ºi a vizat mai multe oraşe din ţarã, punctul de plecare fiind Bucureºtiul, în cazul unui cutreur de 7,5 grade pe Richter. Experþii au pus la punct un sistem care estimeazã pagubele unui cutremur de 7,5, iar rezultatele simulãrii au arãtat cã peste 3.000 mii de oameni ar putea muri, iar 31.000 de clãdiri din întreaga þarã ar fi complet distruse. Un cutremur major se poate produce oricînd în zona Vrancei, dar nimeni nu poate ºti momentul exact cînd se va întîmpla, potrivit directorului Observatorului Seismologic de la Vrincioaia, inginerul Ioan Verdes. ,, Oricînd putem spune cã va fi un cutremur în zona Vrancei, dar cînd va fi unul mare, nu putem ºti. Privind în spate, undeva în limita la 100 de ani a fost cîte un cutremur mare. A fost în 1977, a fost ºi în 1940, 1802. Odatã cu monitorizarea seismicã a zonei, încercãm, prin studierea unor factori precursori ai unui cutremur, infrasunete, încãrcarea electrostaticã a atmosferei, emisia de radon etc, sã creãm o baza de date care sã fie ca o amprentã de avertizare pusã pe un cutremur, înainte, în timpul ºi post eveniment. Urmaºii noºtri probabil îºi vor da seama cînd va urma o miºcare tectonicã. Dar pînã acum nu avem baza de date necesarã. Am început tîrziu, din cauza imposibilitatii achiziþionãrii unor echipamente performante. Probabil în viitor vom dispune ºi de alte tehnologii avansate. Vor fi alte opþiuni”, a declarat Ioan Verdes. Fãgãrãºenii nu cred nici în previziunile care anunþã un mare cutremur chiar în zona Fãgãraºului. Ei spun cã Munþii Fãgãraºului apãrã zona de cutremurele mari. Multe reguli anunþate de seismologi au fost însuºite de fãgãrãºeni: sã nu intre în panicã, sã nu alerge pe scãri, sã se adãposteascã în locuri ferite, etc. Majoritatea localnicilor care locuiesc la bloc spun cã locul cel mai sigur din apartamente este tocul uºii sau o masã solidã din lemn sub care se pot adãposti pînã pãmîntul se liniºteºte. Tot fãgãrãºenii sînt convinºi cã autoritãþile centrale ºi locale nu vor face faþã unor situaþii de urgenþã grave. Cîteva dintre pãrerile fãgãrãºenilor obþinute de reporterii ziarului sînt titrate în rubrica ,,Vocile Þãrii Fãgãraºului”.
Iuliu Budor, 76 ani, pensionar, Făgăraş
,,În caz de cutremur, mă adăpostesc sub tocul uşii pentru că locul respectiv este cel mai sigur. Cutremurul de zilele trecute nu l-am simţit, dar l-am simţit pe cel din 1977, nu m-am panicat şi a trecut repede. În Ţara Făgăraşului seismele nu se simt pentru că sîntem apăraţi de munţi. Am urmărit acest subiect la televizor şi seismologii anunţă un cutremur mare, dar parlamentarii şi senatorii nu au timp pentru astfel de probleme , ei se gîndesc doar la afacerile lor. După părerea mea nicio instituţie din ţară nu este pregătită de un cutremur mare”
Capătă Maria, 55 ani, Șona, nr. 44
,,Cel mai important lucru este să nu intri în panică şi să te adăposteşti sub tocul uşii sau sub o masă puternică. La bloc este mai rău, localnicii nu trebuie să se panicheze şi să fugă pe scări, pentru că există pericol. În urmă cu cîţiva ani, am simţit un cutremur, dar nu am reacţionat, s-a liniştit pămîntul imediat şi apoi le-am spus băieţilor că a fost cutremur. Aceste seisme sînt semne de la Dumnezeu şi trebuie să fim mai credincioşi. Tinerii nu trebuie să se gîndească doar la cele lumeşti şi trebuie să se gîndească şi la Dumnezeu. Doamne fereşte de un cutremur mare aşa cum se preconizează pentru că în Bucureşti sînt multe clădiri cu bulină roşie, iar proprietarii nu au bani să le reabiliteze. În aceste condiţii statul trebuie să se implice. Sîntem în UE doar pe hîrtie şi nu înţeleg de ce nu se accesează bani pentru respectivele clădiri? Parlamentarii şi senatorii nu se implică în problemele românilor, cum nu se implică nici primarii în problemele comunei. Ne cunosc problemele o dată la patru ani, doar cînd vor să fie votaţi şi apoi uită toate problemele pe care le avem”
Adriana Florea, 37 ani, barman, Făgăraş
,,Dacă sînt acasă în primul rînd mi-aş lua copiii în braţe şi aş sta sub tocul uşii pentru că acolo este un loc sigur. Noi, făgărăşenii, sîntem norocoşi, seismele nu se simt pentru că avem munţii lîngă noi. Locuitorii din capitală vor avea de suferit în cazul unui puternic cutremur. În centrul Bucureştiului majoritatea clădirilor sînt vechi şi ar trebui renovate, în cazul în care proprietarii nu au bani statul ar trebui să le acorde ajutor financiar”
Călin Ioan Valeriu, 68 ani, pensionar, Făgăraş
,,În caz de cutremurt, aş căuta un adăpost sub masă sau sub tocul uşii, în niciun caz nu cobor scările pentru că este pericol. Doamne fereşte de un cutremur aşa cum seismologii anunţă. Statul nu este pregătit pentru un dezastru. Multe clădiri din Bucureşti ar trebui dărîmate pentru că acestea sînt un pericol. De doi ani guvernanţii noştri discută doar legii, nu am auzit să se construiască o şcoală, un spital, cîţiva km de autostradă, iar elevii nu au manuale la şcoală. Noi, făgărăşenii, avem un avantaj, cutremurele nu se simt pentru că munţii amortizează undele. Nu pot uita cutremurul din 1977 cînd mi-am luat cei trei copii în braţe şi am stat sub tocul uşii de la baie. Îmi amintesc că la Făgăraş nu s-au înregistrat pagube şi victime, dar la Bucureşti a fost dezastru, au murit peste 1.500 de oameni. Dacă în această perioadă ar fi un cutremur la Bucureşti ar muri 10.000 de oameni. Guvernanţii şi senatorii nu sînt conştienţi de pericol şi de urmările unui cutremur mare”
Comşa Ionel, 73 ani, pensionar, Făgăraş
,,În primul rînd trebuie să ne adăpostim în pragul uşii şi să nu intrăm în panică. Cutremurul de acum cîteva zile nu l-am simţit, dar l-am simţit pe cel din 4 martie 1977. Eram în faţa blocului, trebuia să plec la muncă, iar brazii atingeau imobilul, erau foarte înclinaţi, după cîteva secunde am realizat că este cutremur. Făgărăşenii nu trebuie să-şi facă probleme în caz de cutremur pentru că munţii amortizează undele. Am văzut la TV o simulare de cutremur major în România şi cred că autorităţile vor lua măsurile necesare pentru a evita pagubele”
Negoiţă Constantin, 85 ani, pensionar, Făgăraş
,,Am prins mai multe cutremure, cel din 1944 cînd eram copil şi cel din 1977. La niciun cutremur nu am intrat în panică, în primul rînd trebuie să te adăposteşti dacă eşti în casă, iar dacă eşti în oraş să te îndepărtezi de clădiri. Statul român nu este pregătit să facă faţă unui cutremur mare, am văzut că au intenţii bune, dar fără rezultate”
Matei Viorel, 74 ani, pensionar, Făgăraş
,,În caz de cutremut trebuie să ne păstrăm calmul, să nu intrăm în panică şi să-i liniştim pe cei din jur, să-i protejăm. Dacă sîntem afară trebuie să nu ne apropiem de clădiri şi să ne ferim de obiectele care se prăbuşesc. Într-un apartament cel mai sigur loc este tocul uşii. În Făgăraş blocurile din plăci de beton sînt solide şi nu vor păţi nimic, dar blocurile din cărămidă riscă să se dărîme la un un cutremur mai mare. În cazul unui seism mare numai Dumnezeu ne poate ajuta, spitalele nu sînt pregătite să facă faţă. Nu pot uita cutremurul din 1977, soţia era gravidă în luna a opta şi stătea în pat, speriată mi-a spus că este cutremur, imediat am contrazis-o şi i-am spus că blocul se mişcă din cauza trenului care trece pe linia ferată. A oftat şi mi-a spus, ce bine că nu e cutremur şi după un timp i-am spus adevărul”
Ioana Cozac, 32 de ani, comerciant, Făgăraş
,,În caz de cutremur mă adăpostesc sub o masă sau sub tocul uşii. În urmă cu 13 ani am simţit un cutremur, eram în pat, iar acesta se mişca cu mine. Nu m-am speriat, doar i-am comunicat soţului că este cutremur. La noi în zonă cutremurele nu se simt pentru că undele sînt atenuate de munţi. Doamne fereşte de un cutremur mai mare pentru că în capitală va fi dezastru”
Liviu Puia, 58 ani, şofer, Făgăraş
,,S-au împlinit 41 de ani de la cel mai mare cutremur din România şi acum se anunţă un alt cutremur mare, dar încă nu s-au luat măsuri. Statul trebuie să se implice financiar pentru a repara clădirile care riscă să se dărîme. În caz de cutremur trebuie să fim calmi, nu trebuie să ne îmbulzim pe scări, dacă eşti în maşină trebuie să opreşti cît mai repede, iar dacă eşti în casă trebuie să te pui sub tocul uşii”
