•  Contestatarii licitaţiilor se războiesc cu primăriile în instanţă

  •  Reabilitarea căminului cultural din Hurez  blocată de  o firmă de construcţii care a fost descalificată în procedura de achiziţie publică

  •  Lucrările la străzile din Făgăraş contestate de o  firmă respinsă de comisiile de licitaţie

  •  La Ucea a durat 6 ani pînă a fost reabilitat un drum din cauza proceselor

  •  Deşi primăriile cîştigă procesele în instanţă,   investiţiile sînt amînate

  • Comunităţile locale sînt victime ale firmelor contestatoare

,,Suspendarea procedurii de atribuire şi semnare a contractului de achiziţie publică”. Cam aşa sună plîngerile adresate  Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi instanţelor de judecată de către operatorii economici care au fost excluşi de la atribuirea lucrărilor publice. Prin astfel de procese lucrările de investiţii sînt amînate sau chiar blocate, iar comunităţile locale  ajung victime ale firmelor contestatoare. ,,Sînt societăţi comerciale, în general cele de construcţii, care obişnuiesc să blocheze investiţiile. Este o ,,meserie” a lor. Sînt primării care au investiţii blocate şi de 2-3 ani dacă nu mai mult din cauza contestaţiilor şi a proceselor legate de achiziţiile publice. Chiar dacă nu au dreptate, ele continuă. Este un motiv pentru care localităţile, fie sate sau oraşe, nu au canalizare, nu au drumuri, trotuare,  nu au apă curentă, etc. În toată ţara este practica aceasta, toţi primarii se plîng” au declarat majoritatea primarilor din  Ţara Făgăraşului.  Pe de altă parte, localnicii dau vina pe primari şi pe consilierii locali care nu fac, spun ei, investiţii din banii publici. ,,Nu avem apă, canalizare, iar primarul ne tot amînă” spun cetăţenii din Mândra. Dar contribuabilii nu ştiu că unul dintre motivele care blochează derularea investiţiilor ar fi chiar  licitaţiile pentru desemnarea firmelor care să execute lucrările. Procedurile de licitaţie  respectă anumite proceduri legale care înseamnă de fapt birocraţie şi timp. Iar contestaţiile depuse de firmele obişnuite să facă ,,jocurile”  prelungesc şi mai mult tipul de implementare a proiectelor finanţate. Dacă ţinem cont de convingerile primarilor, putem spune că în Catalogul meseriilor  ar trebui să se adauge şi cea de ,,contestator al licitaţiilor”.  Pe de altă parte, sînt primari care întind mîna după leafa lunară fără să dea nimic în schimb contribuabililor. Nici măcar nu trec pe la birou, iar dacă ajung îşi rezolvă problemele personale, de grup sau politice. Cît despre investiţii sau atragerea de bani europeni nici nu vor să audă. Astfel de edili locali sînt şi în Ţara Făgăraşului care ocupă scaunul de primar  de mai multe mandate, iar comunitatea pe care o conduc nu are canalizare , apă, străzi asfaltate, gaz. În schimb, Primăria  are administrator public, are poliţişti locali, jurişti. Este cazul, deexemplu, al  Comunei  Jibert care nu are  nici 2000 de locuitori.

Asfaltarea unui drum din comuna Viştea a fost întîrziată 3 ani

Primarul Florin Ioani de la  Viştea spune că a fost prelungită procedura de licitaţie   3 ani pentru un drum în comună din cauza contestaţiilor. ,,Acum avem investiţia canalizare în satul Rucăr. Nu putem începe lucrările din cauza licitaţiei care se prelungeşte” a spus primarul Ioani. Şi primarul din Şercaia a explicat că investiţiile privind realizarea  reţelelor  de apă şi canalizare în satele comunei  au durat nejustificat de mult din cauza licitaţiilor şi a contestaţiilor  depuse de firmele participante.

Birocraţie întinsă pe şase ani pînă s-a reabilitat un drum în comuna Ucea

Cel mai elocvent exemplu care confirmă birocraţia, dar şi ,,meseria” de contestator al licitaţiilor publice este implementarea unui proiect în valoare de 1,5 milioane de euro în comuna  Ucea.   Este vorba despre reabilitarea drumului  ce leagă orașul Victoria de cătunul Sumerna,   de 3,29 km,  care n-a  văzut niciodată asflatul.   Proiectul a fost cîştigat de Primăria Ucea încă din 2012, dar abia luna trecută au început lucrările de asfaltare  de firma SC Geiger SA desemnată prin licitație.     ,,În primul rînd procesul în instanță a întîrziat finanțarea cu doi ani, ca să nu mai vorbim despre evaluarea lui vreme de încă trei ani. Mulți metri cubi de documente înseamnă un proiect european întocmit de o primăre, multe avize, o serie de autorizații, numeroase ștampile de la agenții și servicii despre care nici n-a auzit nimeni pînă la momentul evaluării unui astfel de proiect, sume de bani ce golesc bugetele primăriilor și așa austere pentru birocrația impusă de organele statului român. Dacă adăugăm şi licitaţiile electronice care atrag contestaţii, termenele se prelungesc şi mai mult” explica  primarul comunei Ucea, Marian Băcilă, care a reuşit să asfalteze un drum abia după şase ani.

  Reabilitarea căminului cultural din Hurez blocată de contestaţii

Un alt proiect care nu poate fi implementat în termenii prevăzuţi îl regăsim la Comuna Beclean. Este vorba despre  investiţia ,,Modernizare şi extindere  cămin cultural sat Hurez” a cărei valoare este de 1.411.318 lei.  Acest proiect  a fost aprobat în 2014  din fonduri de la Ministerul Dezvoltării, prin aşa numitul PNDL I. Procedura de licitaţie a fost demarată în octombrie 2017, iar în luna trecută a fost desemnată firma cîştigătoare. Numai că în loc să înceapă lucrările de reabilitare a căminului cultural din Hurez, Primăria Beclean trebuie să-şi angajeze un avocat care să-i reprezinte interesele în instanţă  faţă de una dintre firmele care a fost respinsă  la licitaţia privind aceste lucrări. Pe portalul Curţii de Apel Braşov, la secţia contencioas administrativ şi fiscal, este  pe rol dosarul nr. 509/64/2018 deschis la 1 noiembrie în care petent este Duplex SA, iar intimat  Comuna Beclean.  Pînă la data de 15 noiembrie cînd va avea loc primul termen de judecată, Comuna Beclean trebuie să-şi angajeze avocat din banii contribuabililor. Aşa se face că pînă la finalizarea procesului, unul de durată, la căminul din Hurez nu se va organiza şantier pentru  reabilitarea clădirii existente, igienizare, demolare anexe, extindere, instalaţii interioare şi exterioare, sistematizare, aşa cum arată proiectul PNDL.

  •   ,,S-au înscris în procedura demarată în  octombie  2017, patru firme. Comisia de evaluare a sortat aceste firme şi cei care au îndeplinit criteriile au rămas. Este o procedură stufoasă cu termene mari, iar pînă a fost validată  de ANAP, a durat cîteva luni. Sîntem în situaţia în care  a fost desemnată firma cîştigătoare, iar o altă firmă   a făcut  o contestaţie la Curtea de Apel şi astfel sîntem blocaţi. Este o firmă cunoscută în zona Făgăraşului cu astfel de practici. Am discutat şi cu ceilalţi primari din Ţara Făgăraşului, şi la fel au păţit şi ei cu anumite lucrări. Este firma care  pune beţe în roate  prin contestaţii, de fapt se  opune la  dezvoltarea zonei.  Prin SEAP li s-au cerut documentele, clarificări, însă firmele care nu le-au depus au fost descalificate. Toate firmele care s-au înscris la licitaţie au avut şanse egale şi le  puteau folosi, dar nu s-au conformat. Sper ca în cel mai scurt timp să se soluţioneze  procesul la Curtea de Apel şi să începem lucrarea pentru a nu pierde banii de la căminul din Hurez” a spus Claudiu Motrescu, primarul comunei Beclean.
  •  ,, S-a comunicat firmelor rezultatul în data de 4 octombrie 2018. Un ofertant care n-a depus în termen documentele justificative DUAE, aşa cum impune legislaţia, şi a fost respins,   a contestat rezultaltaul la CNSC care  i-a respins contestaţia pe motivul neconstituirii cauţiunii de 2% din valoarea contractului, vreo 28.000 de lei. Respectiva firmă a depus apoi plîngere la Curtea de Apel Braşov. Acum ne aflăm în această situaţie” a spus reprezentatul Primăriei Beclean de la serviciul de achiziţii publice.

Reabilitarea străzilor din Făgăraş, la mîna firmelor obişnuite să conteste licitaţiile

Şi la Făgăraş, licitaţiile la lucrările publice au fost întîrziate din cauza contestaţiilor depuse de anumiţi operatori economici obişnuiţi cu astfel de metehne. În perioada 2012-2018 au curs pe bandă contestaţiile, atît la CNSC dar şi în instanţă. Aşa cum arată răspunsul Primăriei Făgăraş la adresa depusă de ziarul Monitorul de Făgăraş privind întîrzierea unor lucrări publice din cauza contestaţiilor, firma Morani Impex SRL din Zărneşti  a fost campioană la contestaţii.  În cazul   proceduri de achiziţie ,,Reabilitare drumuri în Municipiul Făgăraş, strada Câmpului” în valoare de 685.440 lei, Morani Impex contestă la CNSC,  dosarul nr. 3.860, iar   CNSC  acceptă contestaţia şi dispune reevaluarea ofertelor. Ulterior însă prin dosarul 4210 respinge contestaţia şi dispune continuarea procedurilor. Firma  continuă războiul şi depune plîngere la Curtea de Apel  Braşov care o respinge. Astfel lucrările de pe strada Câmpului au fost întîrziate cu peste un an. Aceeaşi firmă contestă la CNSC, dosar 1448,  procedura de achiziţie privind lucrările de reabilitare  strada  D-na Stanca din Făgăraş în valoare de 2.787.294 lei. O altă firmă care a contestat la CNSC lucrările de asfaltare drumuri de interes local în Făgăraş în valoare de 18.888.013 lei, a fost SC Fincodrum SA, dar CNSC a respins contestaţia ca nefondată, dosar 3929.   Şi Asociaţia SOSAR şi-a încercat norocul la CNSC, dosar 1705, contestînd procedura de achiziţie privind delegarea prin concesiune a Serviciului pentru gestionarea cîinilor fără stăpîni din municipiul Făgăraş, dar CNSC a respins contestaţia ca fiind ,,inadmisibilă”. Achiziţia de scaune pentru sala de spectacole a Casei de Cultură Făgăraş, valoarea fiind de 280.800 lei, a fost contestată de SC Profesional Expert Serv SRL, dar CNSC a respins-o. Morani Impex a contestat alte şase proceduri de achiziţie ale Primăriei Făgăraş, dar numai în două cazuri au fost acceptate de CNSC care a dispus reevaluarea ofertelor sau a anulat procedura. Este vorba despre  execuţia şi proiectarea reabilitării trotuarelor de pe strada Negoiu, valoarea lucrărilor fiind de 960.000 de lei (dosar CNSC nr. 4140) şi lucrările de reparaţii curente la străzile din Făgăraş, valoarea fiind de 200.000 de lei, dosar la CNSC nr. 1576.  În schimb contestaţiile depuse de Morani IMPEX SRL   au fost respinse de CNSC în cazul lucrărilor: reabilitare  strada Gării, valoarea de 600.000 lei, reabilitare strada 13 Decembrie, valoarea de 1.193.000 lei,  reabilitare strada Negoiu, valoarea de 1.269.000 lei, reabilitare strada 1 Decembrie 1918, valoarea 969.500 lei. (Lucia BAKI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here