Episoade istorice de pe vremea dualismului, în comitatul Făgăraş
(după C.Băjenaru: ,,Comitatul Făgăraş, 1876-1918”)
- Din 1882 pînă în 1891, comite a fost Horvath Mihaly, mare proprietar de pămînturi. Primirea acestuia la Făgăraş s-a realizat sub un arc de triumf, urmată de un banchet la hotelul ,,Paris” şi o defilare cu torţe. La banchet s-a iscat un incident provocat de inspectorul şcolar Schreiber, nemulţumit de faptul că inscripţia de pe arcul de triumf- ,,Isten hozott!” (,,Dumnezeu te-a adus!”) n-a fost scrisă şi în limba română şi germană, ceea ce a provocat supărarea şi plecarea inopinată a noului oficial.
- Conform unei legi privitoare la maghiarizarea toponimelor din Transilvania, cîteva comune din comitatul Făgăraş au căpătat denumiri cu totul diferite faţă de cele anterioare. Astfel satul Hurez a fost redenumit Haraszt (Frunză, Ferigă), iar satul Rucăr, scris Rukkor, era rebotezat Bolgarfalva (Satul bulgarilor).
- O poezie a unui tînăr din Bucium, emigrant în America: -,,Trandafir crescut sub brad/ Cîte flori în Cleveland/ Fie roze, fie crini/ Pentru mine toate-s spini,/ Dacă nu-i mîndruţa mea,/ Să le pun în piept la ea”
- Dintre cele două farmacii mari existente în Făgăraş, una se numea ,,Îngerul Păzitor”.
- Metehne electorale: Cu ocazia alegerilor din 1884, un funcţionar maghiar din Şercaia a mers cu puşca în Ohaba, ameninţîndu-i pe alegătorii săi să ,,nu cuteze” a vota împotriva candidatului Guvernului, apoi a împărţit bani şi băutură sătenilor.
- În 7 mai 1896 s-a ţinut şi la Făgăraş o adunare festivă pentru celebrarea Mileniului, (o mie de ani de la descălecatul ungurilor în Europa, eveniment datat în 896, după cum a convenit Academia maghiară) la care au fost invitaţi şi românii, însă aceştia au refuzat, cu excepţia unor notari cercuali (de la preţuri). Au mai fost prezenţi, alături de maghiari, doar cîţiva evrei şi saşi, după care a urmat ,,banchetul milenar” şi defilarea cu torţe. Seara ,,patrioţii” milenari, cu ocazia conductului (defilării n.n.) de torţe, în onoarea serbării, sparseră ferestrele casei lui Ioan Şenchea, aflată în centrul oraşului, după cum consemnează ,,Gazeta Transilvaniei” de la Braşov.
(Prof. Liviu IOANI)
