Biblia Rezistenţei Anticomuniste: ,,Brazii de frâng, dar nu se îndoiesc”

•   Seria de memorii conţine şapte volume
•  19 tineri au format Grupul Gavrilă, iar   cinci dintre ei  au fost executaţi prin împuşcare la ilava, în noaptea de 14/15 noiembrie 1957

,Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc“ este CARTEA care stă la cumpăna dintre istorie şi literatură, singura care redă fidel adevărul anilor dominaţi de suferinţă în Ţara Făgăraşului, cînd s-a încheiat o epocă istorică şi o alta i-a luat locul. ,,Am scris pentru a lăsa mărturie că acest colţ de ţară nu şi-a plecat capul de bunăvoie în faţa comunismului. Să se ştie că au existat oameni care, cu sângele lor, au spălat faţa României, pătată de laşităţi şi trădări. Copiilor şi nepoţilor să nu le fie ruşine să se numească români” explica Ion Gavrilă Ogoranu. ,,De multe ori puţinilor supravieţuitori ai luptei de rezistenţă armată anticomunistă sau veteranilor închisorilor li se adresează  întrebări de genul acesta:

•   Ce v-a determinat să luaţi arma în mînă?
•  Cînd aţi luat această hotărîre?
•   Cum v-aţi pregătit sufleteşte şi fizic în vederea acestei confruntări?
•  Cum aţi putut rezista atîţia ani lipsiţi de libertate în foame, frig şi umilinţă?
•   Cine eraţi cei carec aţi făcut acest lucru?
•   Ce idealuri vă călăuzeau?
•   Ce valori le-aţi pus deasupra propriilor voastre vieţi?
•  Aţi pornit din spirit de aventură?
•   Aţi fost duşi în eroare de propaganda imperialistă?
•   Aţi avut averi sau poziţii sociale înalte de apărat?
•   Aţi fost fii de chiaburi, burghezi sau moşieri?
•   Ce speraţi să realizaţi prin lupta voastră?”

Ion Gavrilă Ogoranu, supravieţuitor al luptei anticomuniste, a rămas să răspundă generaţiilor viitoare la astfel de întrebări. Poate providenţa sau poate linia ireversibilă a istoriei ne-a lăsat această oportunitate pentru a înţelege pagina sîngeroasă a istoriei contemporane, de a afla adevărul din cea mai sigură sursă, eroul care a condus  lupta anticomunistă din Ţara Făgăraşului, Ion Gavrilă al Ogoranului, un fiu de drumar şi om al ţarinei făgărăşene. Volumele de memorialistică scrise de Ion Gavrilă Ogoranu sînt mărturii peste vremi de unde se pot afla răspunsurile la întrebările inserate chiar de autor în ,,Cuvînt înainte” la Vol V din seria ,,Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.

Şapte volume ,,Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”  

•  Volumele I şi II cuprind lupta din Munţii Făgăraşului a Grupului Gavrilă. Prima ediţia a apărut în 1993 la editura Marineasa din Timişoara, iar a doua ediţie în 2009 la editura Marist din Baia Mare.
•  Vol III a apăut în prima ediţie în 1993 la Marineasa, Timişoara, ediţia a 2-a la editura Mesagerul de Făgăraş, în 2010. Volumul cuprinde mărturiile familiilor de făgărăşeni care au susţinut lupta anticomunistă din Ţara Făgăraşului culese de Lucia Baki, lista luptătorilor anticomunişti din Ţara Făgăraşului alcătuită de Ion Gavrilă Ogoranu, Ion Ilioiu şi Lucia Baki şi cîteva consideraţii asupra activităţii Grupului Gavrilă scrise de Ion Gavrilă Ogiranu. Ediţia a III-a a apărut tot la Mesagerul de Făgăraş în 2017, fiind completată cu alte mărturisiri ale susţinătorilor luptei anticomuniste din Ţara Făgăraşului.
•  Vol IV cuprinde munca autorului în arhivele CNSAS. Fiecare document din aceste arhive este comentat de Ion Gavrilă Ogoranu pentru a se stabili adevărul istoric, şi nu minciuna comunistă ridicată la  rang de adevăr.
•   Vol V ,,La pas prin Frăţia de Cruce”, dă definiţia organizaţiei Frăţia de Cruce, şi pune în lumină activitatea acesteia, de la primii paşi pînă la lichidarea ei în anii grei de temniţă, lagăre şi exterminare.
•   Vol VI este dedicat episcopului Vasile Suciu.
•  Vol VII descrie Rezistenţa Anticomunistă din Munţii Apuseni formată din grupurile care au activat în acea parte de ţară.

Grupul Gavrilă, ţinta Securităţii comuniste

În prima zi a anului 1923 se năştea al doilea copil, după Ileana, fata cea mare, în casa drumarului Gheorghe şi a Anei Gavrilă din Netotu, azi Gura Văii. I-au dat numele Ion. După el a venit pe lume  şi Eugenia.  Au fost crescuţi cu dragostea de neam şi de ţară şi cu credinţă în Dumnezeu.   Cînd a fost ales de Casa regală să facă parte din clasa în care învăţa fiul regelui, părinţii au fost convinşi că Ion este un copil bun la carte şi au făcut sacrificii să-l  trimită la şcoli înalte. N-a plecat la Bucureşti să înveţe cu fiul regal şi a rămas în continuare la Liceul ,,Radu Negru” din Făgăraş, aproape de părinţi şi un ajutor nelipsit din gospodărie. A fost admis la două facultăţi, una de inginerie din Braşov şi cealaltă de agronomie din Timişoara şi a ales  agronomia.  În paralel, din 1948, urmează şi Academia Comercială din Braşov, la fără frecvenţă. Pe cînd era elev la ,,Radu Negru” a intrat în Frăţiile de Cruce, iar în 1947 conduce organizaţiile din Ardeal. N-a stat niciodată departe de tumultulul evenimentelor, astfel că îl găsim  în fruntea grevei studenţilor din iunie 1947 cînd  s-a ales cu o condamnare de 15 ani în contumacie, inclus fiind în lotul celor 200 de studenţi clujeni. O condamnare similară, dar de 10 ani muncă silnică, a primit şi la Braşov. Numele lui Ion Gavrilă a apărut şi în  procesul ,,Marii trădări”, ca reprezentant al studenţimii clujene, alături de Pop, amiralul Măcelaru, Bujoi, Nicolae Pătraşcu, George Manu, Nistor Chioreanu, etc. Hăituit de securişti revine în Ţara Făgăraşului unde comuniştii forţau ţărănimea să predea agoniseala şi pămînturile la Colectivă. Adună în jurul său tinerii cu aceleaşi principii şi se opun comuniştilor.   I s-au alăturat, la început, 12 tineri, foşti şi actuali elevi la ,,Radu Negru”, membri în Frăţiile de Cruce.  Pentru ei era ,,Moşu” şi organizatorul grupului. Lui Ioan Chiujdea din Berivoi, student la Cluj, i s-a spus în grup ,,Profesorul”,  pe  Laurean Haşu din Breaza, student la Cluj, l-au poreclit ,,Leu”. Elevii absolvenţi de ,,Radu Negru” promoţia 1948, aflaţi în plin examen de maturitate: Ion Ilioiu din Sâmbăta de Sus, Victor Metea din Ileni, Remus Sofonea (,,Brâncoveanu”) din Drăguş, Gelu Novac din Făgăraş, fiul profesorului Mihai Novac, Nelu Novac din Berivoi, Slviu Socol, Gheorghe Şovăială  din Berivoi, elev la Liceul Astra din Braşov. Andrei Haşu din Pojorta s-a alăturat grupului încă de la început venind de la Arad unde lucra ca tehnician la Astra Vagoane. A devenit pentru membrii grupului ,,Baciu” fiind considerat creierul grupului. Fratele lui, Ghiţă Haşu, meşter de acoperişuri, s-a încadrat în grup după fratele lui, în 1949. În 1950 pădurarul Jean Pop din Lisa a urcat în munţi să le fie de ajutor luptătorilor. Porecla ,,Filerul” a ajuns şi la urechile securiştilor, mai ales că era cetăţean american, fiind născut în SUA, în 1924. Toma Pirău din Ileni s-a alăturat grupului după ce a plecat din serviciul militar, devenind pentru luptători ,,Porâmbul”. A urcat în munţi alături de ei şi Petru Novac, tatăl lui Nelu, fiind persecutat de securişti, dar a rămas   un an, arestat fiind.  Li s-au alăturat ulterior încă doi foşti elevi de la ,,Radu Negru”: Nicolae Mazilu şi Ioan Mogoş din Toderiţa. Şi Marcel Cornea, fiul farmacistului Iacob Cornea din Şinca Veche s-a alăturat grupului Gavrilă. În 1950 se alătură Gheorghe Duminică şi Nicolae Stanciu care veniseră de la Victoria şi voiau să ierneze în munte alături de luptători. Erau de loc din Aluniş  Olt.  Dacă pînă la 1 mai 1949 au stat ascunşi prin sate, de atunci au urcat în Munţii Făgăraşului. Au fost hăituiţi timp de 7 ani, dar n-au putut fi prinşi de Securitate, Armată şi Miliţie. Unii dintre ei au căzut în confruntările cu securitatea, dar în 1955,  cei rămaşi au fost trădaţi şi capturaţi rînd pe rînd. Începînd cu 1957 au început execuţiile membrilor Grupului Gavrilă.

•   Ion Gavrilă- Moşu-  student din Gura Văii. Este condanat în contumacie în cîteva rînduri pentru activitate anticomunistă, iar în 1951 condanmat la moarte la Braşov. Conduce grupul din munţi. După trădarea lui Grovu,  în 1955  grupul se împarte. El se ascunde în judeţul Alba, la Sântimbru, iar vreme de  alţi 20 de ani este hăitut de securitate. La vîrsta de 50 de ani se ascunde în Munţii Banatului într-un bordei construit de el. Este arestat în 1976, la Cluj, dar este salvat de la moarte de preşedintele american Nixon.
•  Gelu Novac din Făgăraş, fiul prof. Mihai Novac, a fost elev la Radu Negru. Moare în luptă cu securitatea la 6 august 1954, la Obreja-Alba, pe malul Târnavei, împreună cu Gheorghe Şovăială.
•  Gheorghe Şovăială din Berivoi, moare la Obreja- Alba, în confruntarea cu Securitatea, la 6 august 1954.
•   Ioan Chiujdea– Profesorul– din Berivoi, student la Cluj, se alătură grupului, este capturat, prin trădare, în 1955, condamnat la moarte şi executat la Jilava, 14/15 noiembrie 1957.
•   Remus Sofonea- Brâncoveanu, din Drăguş, elev la Radu Negru. Moare în casa învăţătorului Olimpiu Borzea din Viştea de Jos cînd se decide împreună cu Laurean Haşu să se sinucidă, 9 iunie 1955.
•  Laurean Haşu- Leu- din Breaza, student la Cluj. Scapă cu viaţă din incidentul de la casa învăţătorului Olimpiu Borzea, se reface şi urcă în munţi. Prin trădare este prins, condamnat la moarte şi executat în 14/15 noiembre 1957.
•   Ioan Novac- Nelu– din Berivoi, elev la Radu Negru. Este capturat în 1955, la Bucureşti, prin trădare, condamnat la moarte şi executat la Jilava, în 14/15 noiemrie 1957. Petru Novac, tatăl lui Nelu, a stat alături de grup un an în munţi. Capturat şi condamnat.
•   Silviu Socol din Berivoi. După o ciocnire cu Securitatea la Râuşor, în noiembrie 1950, este prins şi rănit la Toderiţa. Este condamnat la moarte şi executat în oraşul Stalin, în 1951.
•   Marcel Cornea, fiul farmacistului Iacob Cornea din Şinca veche, fost elev la Radu Negru, membru în Frăţiile de Cruce,  student la Cluj, condamnat în contumacie. Revine în Ţara Făgăraşului şi organizează rezistenţa anticomunistă din sate. Intră în grupul învăţătorului Ion Pridin din Părău, apoi în cel format de Mogoş şi Mazilu. Cade ucis într-o confruntare cu securitatea în casa înv. Pridon, în noiembrie 1950. Atunci este rănit şi Virgil Radeş din Berivoi.
•   Ion Ilioi, elev  Radu Negru, din Sâmbăta de Sus. Se alătură grupului Gavrilă în 1948 şi urcă apoi în munţi. Este rănit în 6 august 1954, la poalele munţilor, în zona Avrig. Este anchetat de securitate folosind metodele cele mai dure, droguri, hipnoză, etc. Este condamnat în 1958 la muncă silnică pe viaţă, eliberat în 1964. A decedat în 2012.
•  Andrei Haşu- Baciu– din Pojorta, tehnician la Astra Vagoane Arad. A fost creierul grupului. Este trădat şi este împuşcat în februarie 1952 la Voivodeni (vezi episodul, VOL III). Nu se ştie unde a fost înmormîntat.
•  Ghiţă Haşu- Rucăreanu– frate cu Andrei, meşter de acoperişuri. Se alătură grupului în 1949. Este prins prin vînzare în 1955, la Bucureşti. Este condamnat la moarte şi executat la Jilava, în 14/15 noiembrie 1957.
•   Ioan Pop- Fileru- din Lisa, pădurar. Este arestat în martie 1956, condamnat la moarte şi executat la Jilava, în 14/15 noiembrie 1957.

U Toma Pirău- Porâmbu– din Ileni. Se alătură grupului, iar în decebrie 1950 moare în luptă cu securitatea în şura lui Dumitru Cornea, la rîndu-i condamnat. Un rol bine pus la punct în prinderea lui Toma a fost fratele său vitreg.

•  Victor Metea, elev la Radu Negru, din Ileni. Cade în mîna securităţii prin vînzare. Este condamnat la moarte şi executat la Jilava, în 14/15 noiembrie 1957. A fost singurul care a refuzat să facă recurs la sentnţă.
•  Ioan Mogoş şi Nicolae Mazilu, elevi la Radu Negru, sînt arestaţi în 1948, condamnaţi la 2 ani închisoare, scapă şi organizează rezistenţa din satele făgărăşene. În noiembrie 1950 mor în casa lui Traian Moraru din  Pădureni-Timiş, în luptă cu securitatea, trădaţi fiind de notarul din sat. Lui Mogoş i se găsesc osemintele în 1994 şi este reînhumat în satul Leu din Olt.
•  Gheorghe Duminecă şi Dumitru Stanciu din Alunş-Olt se alătură grupului. Sînt capturaţi, condamnaţi şi executaţi în 1951, la Braşov. (Lucia BAKI)