,,Veşnicia s-a născut la sat”, au demonstrat-o boholţenii de Sânzâiene. Hramul Bisericii din Boholţ, Naşterea Sf. Ioan Botezătorul

Satul Boholţ a fost în sărbătoare luni, 24 iunie a.c. Toată suflarea satului, cu mic cu mare,  s-a îmbrăcat în portul naţional şi a mers la biserică pentru a sărbătorii hramul ,,Naşterea  Sfântului Ioan Botezătorul”. Un sobor format din 8 preoţi parohi din Protopopiatul Ortodox Făgăraş, inclusiv protopopul Iulian Mihai Boac, un diacon de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi episcopul Ilarion Făgărăşeanul a oficiat slujba de hram, care a fost urmată de un parastas pentru toţi proţii parohi ai acestei biserici a satului.  Evenimentul a continuat cu un obocei străvechi specific praznicului Naşterii Sf. Ioan Botezătorul, numit ,,Sânzâiene”.

•  ,,Sărbătoare mare la Boholţ pentru că este hramul bisericii şi atât boholţenii cât şi alţi oameni din Ţara Făgăraşului au umplut biserica din Boholţ îmbrăcaţi în straie populare.  Toţi cinstim portul popular, nu doar astăzi când este sărbătorită ziua iei, ci pe tot parcursul anului. Şi copiii sunt îmbrăcaţi în frumosul port popular, semn că tradiţiile vor fi păstrate, vor fi duse mai departe. Biserica este împodobită cu sânzâiene adunate de copii de pe pajiştile din împrejurimi. Toţi ne-am bucurat de această sărbătoare, de prezenţa episcopului Ilarion şi a soborului de preoţi”  a spus Claudiu Motrescu, primarul comunei Beclean.
• ,,Astăzi am sărbătorit hramul bisericii din parohia Boholţ. Este o mare sărbătoare pentru sat, mai ales că a participat  pentru prima dată la hram un episcop de la Mitropolia Sibiului, PS Ilarion. A fost o zi plină de simbolistică şi de emoţii, biserica a fost plină, lumea a purtat frumoasele costume tradiţionale.  Eu sunt de 6 luni la Boholţ, care este şi prima mea parohie” a spus preotul paroh Cătălin Socaciu.

• 

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  Copiii au adunat sânzâienele de pe pajişti

Încă din ziua precedentă, copiii satului însoţiţi de preotul paroh Cătălin Socaciu şi alţi localnici au cules sânzâiene de pe dealurile din jurul satului, din care au confecţionat  borte. Acestea  au fost aduse la biserică pentru ca în ziua hramului să fie aruncate peste casă. Aşa cum susţine Aurelia Clonţ de 87 de ani, în sat există tradiţia prin care aruncatul bortelor de sânzâiene  aduce previziuni pentru familie. ,,Dacă borta cădea de pe casă, în acea familie, una dintre persoane pleca la cele veşnice în acel an” a spus Aurelia Clonţ. Cel mai aşteptat moment al sărbătorii a fost aruncatul bortelor din sânzâiene.  În curtea bisericii, chiar la intrare, au fost puse sânzâienele ce urmau a fi aruncate pe acoperişul casei. Fostul paroh Ioan Paloş, care a păstorit parohia Boholţ timp de 7 ani, a prezentat în faţa credincioşilor simbolurile sărbătorii şi vechile tradiţii de Sânzâiene. Rând pe rând, localnicii au aruncat bertele din florile de câmp. Primii invitaţi au fost mai marii satului. Primarul comunei Beclean Claudiu Motrescu a aruncat prima bertă:  ,,Prima coroniţă să fie pentru toţi boholţenii şi pentru toţi cetăţenii din Ţara Făgăraşului” a spus primarul.  Epitropul Vasile Clonţ a aruncat o coroniţă pentru episcopul Ilarion Făgărăşeanul. Ing. Vasile Joantă a aruncat pentru toţi oaspeţii satului Boholţ. ,,Să nu uităm că satul şi ţăranul,  cum spunea Rebreanu, ţăranul este începutul şi sfârşitul, începutul îl ştim, să dea Dumnezeru să nu aibă sfârşit”.  Anca Trâmbiţaş, viceprimarul comunei Beclean, a aruncat coroniţa pentru  toţi cei prezenţi la acest praznic. O fiică a satului stabilită în Canada, care a încântat enoriaşii prezenţi la hram prin vocea ei cântând pricesne, a aruncat la rându-i coroniţa de sânzâiene. ,,Voi duce acest obicei al satului mamei mele în Canada. Voi spune episcopului să prea acest obicei străvechi” a spus ea. Au urmat şi alţi localnici, care au dedicat aruncarea sânzâienelor,   satului, fiilor acestuia şi bunăstării. După fiecarea runcare a coroniţei pe acoperiş, sătenii au aplaudat.

Participanţii au fost invitaţi la masă

Manifestarea  a continuat cu o masă la căminul cultural din Boholţ. S-au servit preparate de post realizate de cei mai iscusiţi localnici. Bucătarul manifestării a fost Vasile Maican. ,,A pregătit o ciorbă de ciuperci, peşte cu garnitură de cartofi, iar la desert,  scoverzi” a spus  Vasile Maican. Bucătarul  a fost secondat de către Elena Maican, Mariana Clonţ, Angela Regneală, Adrian Bâlbă şi Ioan Rusu.  La servirea preparatelor, ei au fost ajutaţi şi de alţi săteni îmbrăcaţi în costume populare.  Dacă în sala mare a căminului cultural au fost invitaţi adulţii, copiilor le-a fost rezervată sala de la etajul clădirii, unde este amenajată o frumoasă bibliotecă.

Istoricul bisericii

Prima atestare documentară a satului Boholţ datează din 1317 şi constă într-un act dat preotului sas Herbert pentru strângerea de plăţi, se specific în Monografia satului semnată de fostul învăţător Aurel Drăguş, fiu al satului.   Se mai menţionează că în anul 1319 presbiterul Herbord, rector eclesia de Bochaltz, efectuează o plată ocazională de încasarea unui impozit papal.   Pe când Dragoş I descăleca în Moldova, iar în Ţara Făgăraşului domnea Basarab I Întemeietorul, în sudul Ardealului exista deja un sat cu numele Boholţ.   La intrarea în curtea bisericii a fost montată o cruce, un monument realizat în cadrul Taberei de creaţie organizată de asociaţia ProBoholţ şi ing. Vasile Joantă, fiu al satului. Crucea a fost realizată de sculptorul Mihaela Diaconu. Soclul din biserică a fost pictat de preotul Adrian Grosu din Calbor, iar pictura tindei de preotul Cristian Joiţa din Săsciori. În tinda bisericii se află crucea boholţeană care datează de la 1760.  Nicolae Iorga cînd a vizitat Boholţul pe la 1906, consemna în notiţele sale despre crucea boholţeană. ,,Este reprezentat Iisus răstignit, iar în partea de sus este Tatăl cu braţele ce cuprinde lumea. A fost pictată de un un pictor de icoane pe sticlă, rămas necunoscut. Conturul făcut la mâini ne indică faptul că este un pictor de icoane pe sticlă. În partea de jos avem pictaţi apostolii, heruvimii, iar pe spate scena Botezului Domnului. Pictura este tîrzie, de pe la 1850” explica preotul Ioan Paloş, fost paroh la Boholţ. Pictura ce se vede azi în biserică a fost realizată în 2006 de Dorel Beşleagă din Tălmăcel.  Un amplu reportaj despre manifestarea de la Boholţ, în ediţia print din săptămâna 2-9 iulie 2019.

(Lucia BAKI, Carla TATU)