Toată lumea a auzit de Valeriu Branişte, dar foarte puţini ştiu cine a fost cu adevărat. A spune despre Branişte că a fost un gazetar şi atât, este nedrept faţă de adevărata dimensiune a unei personalităţi care trebuie cunoscută, cu luminile şi umbrele sale. Despărţământul ASTRA Făgăraş este singura asociaţiune din Ţara Făgăraşului care nu lasă generaţiile de astăzi să-şi uite istoria şi personalităţile ei marcante. Sunt lăudabile manifestările culturale organizate în decursul anilor de Asociaţiunea ASTRA în Ţara Făgăraşului. În 2018 au fost evocaţi Ion Codru Drăguşanu, Aron Pumnul, iar în acest an Valeriu Branişte din Cincu Mare. Prin simpozioane la care au fost invitaţi oameni de cultură remarcabili din ţară şi din cadrul ASTREI, personalităţile Ţării Făgăraşului au fost prezentate şi comemorate în mijlocul comunităţilor făgărăşene. Sâmbătă, 10 august 2019, începând cu ora 10.00, la Cincu, în cadrul festivalului ,,Zilele comunei Cincu”, s-a desfăşurat manifestarea culturală dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Valeriu Branişte. Cu acest prilej a fost dezvelită o placă din marmură, comemorativă, care a fost montată pe casa în care s-a născut Valeriu Branişte. Simpozionul dedicat memoriei marelui om de cultură Valeriu Branişte s-a desfăşurat în Muzeul satului Cincu. ,,Astăzi comemorăm 150 de ani de la naşterea marelui patriot Valeriu Branişte, un fiu al satului Cincu. Este un moment emoţionant pentru noi, Asociaţiunea ASTRA, aşa cum anul trecut ne-am aflat, cu aceleaşi emoţii, la Drăguş, când am comemorat 200 de ani de la naşterea lui Ion Codru Drăguşanu, iar la Cuciulata, pe marele om de cultură Aron Pumnul. Invitaţii noştri la simpozionul de astăzi sunt: prof. univ. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA, prof. univ. Elena Macavei de la Sibiu, prof. Mircea Gheorghe Dragoş, preşedintele Despărţământului ASTRA Codlea, preoţii Alexandru Socaciu, pr.prof. dr. Valentin Ciprian Bâlbă, av. Petru Malene, prof. dr. Curelea Dragoş de la Sibiu, prof. univ. col. Mircea Cosma. Mulţumim primarului comunei Sorin Suciu pentru găzduirea frumoasă şi, deopotrivă, comunităţii locale” a spus prof. Mihaela Gârlea, preşedintele Despărţământului ASTRA ,,Ion Codru Drăguşanu” Făgăraş.
Prof. univ. Dumitru Acu: ,,Valeriu Branişte poate fi asemuit cu George Bariţiu”
Evenimentul de la Cincu a debutat cu dezvelirea unei plăci commemorative care marchează cei 150 de ani de la naşterea marelui om de cultură, patriot, gazetar, publicist Valeriu Branişte. Placa din marmură a fost montată pe clădirea în care a trăit Valeriu Branişte şi în care astăzi funcţionează Poliţia Cincu. Dezvelirea plăcii commemorative a fost realizată de preşedintele Asociaţiunii ASTRA, Dumitru Acu, şi de primarul comunei Cincu, Sorin Suciu. Preotul paroh al satului Cincu, Florin Adrian Butum, împreună cu preoţii Valentin Ciprian Bâlbă şi Alexandru Socaciu au săvârşit o slujbă religioasă. În muzeul satului Cincu s-a desfăşurat simpozionul dedicat memoriei lui Valeriu Branişte. În muzeu a fost organizat un spaţiu în care au fost evidenţiate momente din viaţa marelui om de cultură Valeriu Branişte. Prof. univ Dumitru Acu a vorbit despre ,,Valeriu Branişte- luptător dârz pentru înfăptuirea idealului de Unitate Naţională”. ,,Valeriu Branişte poate fi asemuit cu George Bariţiu. Au fost oameni ai presei, dascăli şi luptători pentru întregirea neamului. Au dus o luptă împotriva asupritorilor, au cunoscut celulele închisorilor, Branişte mai mult, pentru că au apărat interesele Ardealului. Curios este faptul că a candidat de 2 ori şi n-a fost ales niciodată. Sprijinit de Onisifor Ghibu şi Al. Vaida Voievod l-a readus în ţară pe Emil Racoviţă” a spus prof. Dumitru Acu. Gheorghe Mircea Dragoş, preşedintele Despărţământului ASTRA Codlea ,,Nicolae Căliman” a realizat, în expunerea sa, o paralelă între Valeriu Branişte şi Nicolae Căliman. N-a fost omisă nici activitatea eroului naţional ca ,,membru activ al Consiliului Dirigent al Transilvaniei şi membru de onoare al Academiei Române, prezentare a prof. univ. dr. Elena Macavei. Despre jurnalistul Valeriu Branişte au vorbit prof. dr. Dragoş Curelea şi prof. Daniela Curelea.
Descendenţii direcţi, prezenţi la evenimentul de la Cincu
Prezenţa descendenţilor direcţi ai lui Valeriu Branişte la acest eveniment a atras, în mod special, atenţia participanţilor, care au ascultat memorii trăite pe viu în familia Branişte, originară din Cincu Mare. Ruxandra Lugojanu, fiica lui Virgil Branişte, fratele lui Valeriu, şi Sânzâiana Migia, fiica Valeriei Branişte, sora lui Valeriu, iar Mălina Dumitrescu şi Ion Lugojanu, nepoţi mai tineri.
- ,,Este o mândrie şi o fericire să ne găsim, astăzi, la Cincu pentru că se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Valeriu Branişte. Întotdeauna am venit cu emoţie la Cincu, deşi foarte rar, dar astăzi emoţia este mai puternică. E mare lucru să te întorci de unde ai plecat după 3 generaţii care au trecut şi au trăit prin acest sat, Cincu. Eu personal sunt foarte mândră de acest lucru şi cred că puţini oameni pot să se mândrească, în ziua de astăzi cu o descendenţă atât de puternică aşa cum am avut noi. Valeriu Branişte a avut ca fraţi: pe Victor Branişte şi el gazetar, pe Victoria Branişte, sora măritată cu Virgil Oniţiu, pe Veturia Branişte, pe Valeria Branişte, soră, măritată Misici, pe Virgilia măritată cu dr.Nistor, care a fost soră în primul război mondial când a trecut prin mari greutăţi având bolile specifice războiului, ea nu mai are decendenţi în viaţă” a spus Ruxandra Lugojanu, nepoata directă a lui Valeriu Branişte.
- ,,Doar pe surori le-am cunoscut, dar mai ales pe Virgilia. O femeie deosebită, o luptătoare, energică, soră de caritate în război, s-a expus la multe pericole, dar a reuşit să le depăşească. Locuitorii de aici au o mare recunoştinţă pentru Valeriu Branişte, iar Despărţământul ASTRA merită toate laudele pentru manifestarea de astăzi” a spus Sânzâiana Migia, şi ea nepoată pe linie directă a lui Valeriu Branişte.
- ,,Mama mea, Valeria Branişte Căliman, a luptat peste 30 de ani contra regimului comunist pentru libertate. Sub pseudonimul Maria Valevsca a colaborat cu Radio Europa Liberă, cu Emil Georgescu, Noel Bernard, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu. A purtat o corespondenţă dificilă, a dus o luptă inteligentă şi obscură, n-a lăsat să se vadă în exterior, prin scrisori a anunţat evenimentele ce se petreceau în ţara noastră. Consider că a fost o luptă permanentă şi organizată cu inteligenţă şi nu prin expuneri violente, nu cu arma în mână, o luptă care n-a fost evidenţiată niciodată. Mama mea spera la eliberarea ţării de sub jugul comunist, spera ca Europa Liberă să deconspire situaţia din ţară, dar n-a fost aşa. Mama mea a plecat cu foarte multe secrete dincolo”a mai menţionat Ruxandra Lugojanu.
Personalitate a satului Cincu Mare
Valeriu Branişte s-a născut în Cincul Mare din judeţul Târnava Mare în 1869. Tatăl său, Moise Branişte (1834 – 1891) era cel mai cunoscut stenograf din Transilvania, deputat, judecător, prim-pretor. Tânărul Valeriu a urmat şcoala primară în satul natal, liceul la Braşov, apoi a absolvit gimnaziul la Sibiu şi a urmat facultatea de Filosofie de la Budapesta şi Viena. În perioada studenţiei a făcut parte din Societatea academică literară „Petru Maior”. Doctoratul în filosofie l-a obţinut în 1891 la Budapesta, cu o teză pe tema „Andrei Mureşanu”. În acelaşi an este numit profesor la Gimnaziul Superior Ortodox Român din Braşov. A profesat doar doi ani, după care s-a dedicat activităţii politice şi gazetăreşti.
Elite româneşti în Transilvania
Majoritari totdeauna în Transilvania, românii s-au bucurat de o elită intelectuală care a militat inteligent, constant și eficient pentru afirmarea lor în provincie. Valeriu Branişte avea doar 15 ani când a publicat o culegere de Poezii de pe valea Buii. Activitatea gazetărească alternează cu cu perioade de detenție în închisorile ungurești Vacs și Seghedin. Ia apărarea memorandiștilor, în calitate de corespondent de presă, e inculpat și la proces cere, potrivit legislației ungurești, să i se aducă traducător deși era profesor de limba maghiară. A fost târât prin numeroase procese de presă şi în martie 1895 a fost condamnat pentru „agitaţii” în nu mai puţin de 24 de procese, la 2 ani de închisoare şi 1.300 florini amendă. Apărătorul său a fost Coriolan Brediceanu cu care va lega o prietenie puternică. Va sta în închisoarea din Vaţ doar până în iunie 1896, pentru că va fi amnistiat, dar cu condiţia să nu se mai întoarcă la Timişoara. La chemarea unor prieteni, se reîntoarce la Braşov pentru a profesa la liceul din oraş. Dar reîntoarcere sa la Braşov va fi de scurtă durată. Pleacă la Cernăuți și înființează foaia ,,Patria”, cu același profil militant. Este suportul prin care poate dezvălui condiția precară a țăranilor români, manevrele de la alegerile pentru Dieta Bucovinei, puținătatea școlilor românești ș.a. Urmărit de autorități, se refugiază în Regat, pe urmă se stabilește la Lugoj unde, în 1901, pune bazele publicației ,,Drapelul”, care în 1919 va avea o ediţie şi în limba franceză. Conferențiază, publică biografiile unor români de seamă (Augustin Bunea, Ciprian Porumbescu, Ioan Rusu Șirianu, Alexandru Mocioni, Octav Smighelschi). Ele rămân până astăzi modele de informare eficientă asupra elitelor românești din Transilvania. În același timp activează în despărțământul ASTRA, organizează biblioteci populare, teatru de amatori. În 1905 scoate ziarul ,,Banatul”, se implică în organizarea festivalului corurilor românești, aducând la București 1200 de cântăreți bănățeni. Apărarea lui George Popovici, acuzat de dacoromânism, îi aduce o usturătoare amendă și suspendarea vremelnică a publicaţiei ,,Drapelul”. În 1913 face parte din ,,comisia de 10”, apoi din ,,comitetul de 3” care purta tratative la Budapesta cu guvernul maghiar al contelui Tisza pentru statuarea drepturilor politice ale românilor.
Întemniţat la Seghedin, Ungaria
Izbucnirea primului război mondial îi pune pe românii din Austro-Ungaria într-o situație dramatică. Încă din 1914 sunt siliți să lupte pentru o cauză ce le rămânea străină, iar din august 1916 ajung să se înfrunte cu proprii conaționali din Regat. Valeriu Braniște pune la dispoziția combatanților paginile ziarului ,,Drapelul” unde înfiinţează rubrica ,,Poezia în război” care a însemnat susținere morală și un dialog al luptătorilor români cu cei rămași acasă. Ziarul e însă cenzurat, tirajul scade dramatic, iar refuzul de a semna o declarație de fidelitate față de monarhia bicefală îl face pe Braniște dușman declarat al acesteia. La începutul lui 1918 e arestat și întemnițat timp de 7 luni la Seghedin, fiind considerat spion pentru România. În această detenţie redactează ,,Însemnările din închisoare” şi traduce din literatura italiană militantă. Eliberat, ajunge în fruntea bănățenilor luptători pentru autodeterminare și unire cu regatul român. La redacția ,,Drapelul” se deschid liste de subscripție de susținere a batalionului lugojenilor români. Și tot el organizează trimiterea delegaților bănățeni la Adunarea de la Alba Iulia din l decembrie 1918. Membru fără portofoliu în Consiliul Dirigent, este sufletul acțiunilor pentru înlăturarea administrației ungurești a Banatului și de cooperare cu armata franceză de ocupație. Preia resortul de învățământ în cadrul Consiliului Dirigent și reglementează sistemul de funcționare al școlilor românești din Transilvania și Banat. Mai mult, naționalitățile conlocuitoare, în speță sașii și ungurii, își pot întemeia așezăminte de învățământ cu limba de predare maternă. În 1919 a fost răsplătit de cel mai înalt for cultural cu titlu de membru de onoare al Academiei Române. Se implică în inaugurarea, la 31 decembrie 1920, a Universității din Cluj. În martie 1920, în timpul tratativelor de pace, este trimis în misiune la Londra. Va fi ultima manifestare politică a ziaristului bănățean.
A înfiinţat licee româneşti
Dacă activitatea de jurnalist a lui Branişte e în general cunoscută, se ştiu mai puţine despre înalta dregătorie pe care a deţinut-o imediat după Marea Unire. În calitate de şef al Resortului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, şi-a luat în serios misiunea de regenerare a şcolilor româneşti. Problemă grea, pentru că mai ales şcolile secundare duceau lipsă de dascăli calificaţi în limba română. Odată cu naţionalizarea şcolilor secundare şi introducerea limbii române ca limbă de predare care a înlocuit maghiara, Branişte a înfiinţat numeroase licee româneşti. De la 1 septembrie 1919, s-au putut deschide următoarele licee româneşti de stat: 1) pentru băieţi: la Arad, Baia Mare, Caransebeş, Dej, Făgăraş, Ibaşfalău, Lugoj, Sibiu, Timişoara, Turda, cu toate clasele, Oraviţa cu şapte clase românizate, Alba Iulia, Braşov, Cluj, Deva, Orăştie, Oradea Mare, Şimleul Silvaniei, Satu Mare, cu primele 5 clase româneşti, Gherla cu cu primele patru clase, Petroşani cu întâia clasă românizată. 2) pentru fete: Arad, Cluj, Sibiu, Braşov, Oradea Mare, Sighet, Timişoara cu primele cinci clase româneşti şi Târgu Mureş, cu două clase. Mai adăugăm că Branişte a înfiinţat şi Universitatea Daciei Superioare din Cluj, împreună cu distinşi profesori, precum Onisifor Ghibu.
N-a fost ales niciodată
O ciudățenie a carierei sale rămâne eșecul repetat ori de câte ori a candidat în cadrul comitatului Caraș Severin sau în Parlamentul României întregite. Omul de cultură părăsește scena politică, dar rămâne dedicat publicisticii de evocare, în special a unor figuri bănățene, ca și de ordonare a propriei arhive. Ea constituie și azi un adevărat tezaur pentru înțelegerea plenară și nuanțată a istoriei românilor din monarhia austro-ungară până la Marea Unire din 1918. Fiind foarte bolnav de arteroscleroză, moare în propria casă din Lugij la 1 ianuarie 1928. Este înmormântat în cimitirul ortodox din Lugoj. (Lucia BAKI)
