Ramură a istoriei şi a artelor plastice, heraldica se ocupă cu studiul blazoanelor. Prin blazon desemnăm un element decorativ, plastic, ce reprezintă emblema unui oraş, a unei familii nobiliare, aşa cum stema constituie însemnul oficial al unui stat. Răspândit în epoca medievală ca simbol cavaleresc, blazonul îşi are originea în vremea cruciadelor, de unde şi-a asumat elemente religioase, conexate celor astrale sau războinice. Încrustate, pictate ori sculptate, blazoanele, aplicate pe armuri (scuturi, cofuri), pe sigilii, documente şi cărţi, pe trăsurile, zidurile şi mobilele palatelor, se integrau şi în detaliile decorative din arhitectura reşedinţelor nobiliare. Din cercetările efectuate de istoricii de la Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”, rezultă că primul simbol făgărăşean datează din 1413, printr-un sigiliu pus pe un document de judecată şi are forma unui scut, în câmpul căruia se află doi peşti arcuiţi. În cadrul Principatului Transilvaniei, Ţara Făgăraşului era organizată ca district. Principele Mihai Apaffi I emite, în 1675, monede (ducaţi) la Făgăraş, pe care imprimă simbolul locului: trei peşti unul lângă altul, doi orientaţi spre dreapta, iar cel din mijloc spre stânga. Târgul Făgăraşului, dezvoltat în afara cetăţii, devine în 1867 municipiu de sine stătător, iar stema comunală preia tradiţia peştilor: doi peşti suprapuşi orizontal, orientaţi spre dreapta şi spre stânga. În 1886 pe o plachetă a Braşovului, înconjurată de stemele a 16 localităţi transilvane, Făgăraşul este reprezentat de un scut cu trei peşti, dispuşi unul sub altul, doi orientaţi spre dreapta, iar cel din mijloc spre stânga. În 1907, pe sigiliul oraşului Făgăraş apar din nou doi peşti, plasaţi pe un scut azuriu, orientaţi spre dreapta, cel de sus, şi spre stânga, cel de jos. În această formă ,,peştii” se păstrează şi după Unire, până la 1930. Atunci Comisia Consultativă de Heraldică aprobă noile steme pentru judeţe şi oraşe. Pentru judeţul Făgăraş însemnul era un călăreţ de argint cu lance şi scut, încadrat de o poartă deasupra căreia se afla o coroană de aur; pentru oraşul Făgăraş, o cetate cu poartă şi trei tunuri crenelate, pe care un scut cu câmpul roşu cuprindea o acvilă cruciată flancată de Soare şi Lună. Judeţul şi oraşul preluau simboluri ale Cetăţii, pe când peştii din secolele anterioare, făceau trimiteri la primii creştini, la apostoli şi la botez (apa). Stema de azi a municipiului Făgăraş valorifică simbolurile din vechime: o coroană crenelată se sprijină pe un scut cu două câmpuri: jos albastru în care înoată doi peşti, iar deasupra galben, pe care se profilează poarta unei cetăţi cu trei turnuri zvelte, roşii. (Prof. Liviu IOANI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here