Vocile Ţării Făgăraşului: Făgărăşenii păstrează tradiţia şi taie porc de Crăciun

Când vine luna decembrie în majoritatea gospodăriilor din Ţara Făgăraşului se aude guiţatul porcului dus la sacrificare. Nici nu se mai aşteaptă ziua de Ignat, aşa cum impune tradiţia,  şi localnicii se pregătesc pentru tăierea porcului imediat după 1 decembrie. Tăiatul porcului este o sărbătoare în familiile de făgărăşeni pentru că se adună acasă cu mic cu mare, iar gospodinele prepară gustoasele bunătăţuri folosind reţetele păstrate din bătrâni. Se prepară cârnaţi, caltaboşi, tobă, apoi se pregătesc afumătorile pentru bucatele  care se pun la fum. Cu cămările pline se întâmpină sărbătorile de iarnă. Nu toţi localnicii mai sacrifică porci de Crăciun, sunt puţini dintre ei care spun că  starea de sănătate nu le mai permite să consume carne de porc şi au înlocuit-o cu peşte sau pasăre. Dar sunt făgărăşeni care spun, cu părere de rău, că nu-şi permit să taie porc de Crăciun din cauza banilor, având venituri prea mici pentru  a suporta o astfel de cheltuială. Alţii se justifică prin faptul că locuiesc la bloc şi nu au condiţii pentru această activitate. Dar cei mai mulţi spun că tradiţia trebuie dusă mai departe şi nici nu se gândesc să nu crească porci şi să-i taie în preajma Crăciunului.

Tradiţia de Ignat

Se spune că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi. Dacă visează un cuţit, e un semn că vor fi sacrificaţi. Carnea porcului este destinată în principal preparării produselor ce urmează a se consuma pe tot parcursul perioadei dintre Crăciun şi Bobotează. Tăierea porcului este singura activitate permisă în ziua de Ignat.  Conform obiceiului, sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Tăierea trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice. În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă. Mai mult, locul ales pentru tăierea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.   Ignatul cade întotdeauna în plin post al Crăciunului, dar uneori obiceiurile şi tradiţiile, cum sunt şi cele de Ignat, sunt atât de puternic înrădăcinate, încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică. După tăiere, urmează pomana porcului, la care participă cei care s-au ocupat de sacrificare. Conform tradiţiei, friptura se serveşte cu mămăligă, dar şi cu murături, şi se stropeşte cu ţuică fiartă.   Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu cititorii despre tradiţia tăierii porcilor, iar opiniile lor sunt cuprinse în rubrica ,,Vocile Ţării Făgăraşului”.

Florea Gheorghe, 50 de ani, Ucea de Sus

• ,,Tăiatul porcului la noi în sat este o tradiţie. În fiecare an, în luna decembrie, în fiecare curte se taie cel puţin un porc. Pregătirile încep cu o zi înainte când  ascuţim cuţitele, iar femeile pregătesc vasele necesare pentru carne şi slănină. În ziua când tăiem porcul copiii vin acasă să ne ajute. Bărbaţii se ocupă cu treburile din curte,  iar femeile încep activitatea când carnea ajunge pe masă pentru a fi pregătită. Ca de obicei, vom prepara toate reţetele tradiţionale”.

Dorina Popa, 38 ani, Victoria

• ,,Nu respectăm tradiţia cu tăiatul porcului pentru că nu avem condiţiile necesare, locuim la bloc. Din frigider însă nu ne lipsesc produsele tradiţionale din carne de porc, însă toate sunt din comerţ. Dacă ai bani nu trebuie să tai porc pentru că în magazine se găsesc tot felul de  preparate tradiţionale”.

Păduraru Petru, 72 ani, Victoria

• ,,De peste zece ani nu mai tăiem porc de Crăciun pentru că este scump şi nu ne permitem. Suntem o familie de pensionari,  iar venitul nostru lunar este de  2.300 lei, deşi avem vechime de 35 de ani  şi respectiv 38 de ani în muncă.  Un  kilogram de carne de porc la viaţă este  12 lei, un preţ mult prea mare pentru pensiile noastre. Când eram mai tineri creşteam porci la grădină, dar după ce s-au scumpit bucatele am renunţat”.

Coman Ioan, 63 ani, Cîrţişoara

• ,,Și în acest an respectăm tradiţia şi vom tăia porcul în ziua de Ignat. Am arvunit un porc de  câteva săptămâni de la un vecin. Cred că are peste 180 de kilograme, iar preţul a fost de 12 lei/ kilogram. De câţiva ani nu mai cresc porci în gospodărie pentru că nu avem pământ să cultivăm cereale, iar acestea sunt scumpe şi nu se merită. Înainte să facem pomana porcului, obligatoriu facem analiza pentru trichină, deşi nu este cazul”.

Ignat Gheorghiţă, 72 ani, Victoria

• ,,Respectăm tradiţia şi vom tăia porc şi în acest an. Am arvunit un porc de la nişte prieteni din Viştea de Sus cu 12 lei kg. Soţia pregăteşte cârnaţi, caltaboşi, tobă şi jumeri. Abia aştept să afumăm  slănina,  să mănânc la micul de jun. Am cumpărat produse tradiţionale  din comerţ, dar nu sunt aşa de gustoase cum le  pregăteşte soţia.  Mai mult în comerţ preţurile sunt foarte mari. În data de 15 noiembrie a.c., am fost în târg la  Arpaşul de Jos, însă nici o persoană  nu  vindea porci”.

Popescu Cornel, 65 ani, Victoria

• ,,Săptămâna trecută am tăiat porcul. Cumnatul meu locuieşte la casă şi ne-a crescut şi nouă un porc.  Am profitat de faptul că locuieşte la casă şi acolo am făcut toate pregătirile”.

Rednic Samuilă, 74 ani, Voila

• ,,De mai bine de zece ani, am redus consumul la carnea de porc şi mâncăm cât mai sănătos. Carnea de porc  am înlocuit-o cu carnea de peşte pentru că este mult mai sănătoasă. Sunt convins că peste câţiva ani, tradiţia tăiatul porcului înainte de sărbătorile de Crăciun va dispărea, iar  populaţia din Ţara Făgăraşului va înlocui carnea de porc cu păstrăvul din Ţara Făgăraşului”.

 Gheorghe Moldovan, 55 ani

•  ,,Am crescut doi porci, dar i-am vândut de curând pentru că am suferit un AVC şi medicul mi-a interzis carnea de porc. Am fost internat la Spitalul Judeţean Braşov două luni şi după externare am vândut porcii la nişte prieteni, unul avea 120 kg şi altul 130 kg. Trebuie să  respect regimul alimentar prescris de medici, iar aceştia mi-au interzis carnea de porc. Când am început regimul alimentar mi-a fost foarte greu, dar acum deja m-am obişnuit cu regimul”.

Moroşan Sandu, 69 ani, Făgăraş

• ,,Nu respectăm tradiţia de Crăciun cu tăiatul porcului pentru că nu sunt un consumator de  carne de porc, iar soţia este diagnosticată cu diabet şi nu are voie carne de porc. La noi în familie carnea de porc a fost înlocuită cu carne de curcan şi de vită”.

Zlatea Maria, 71 ani, Făgăraş

• ,,De mulţi ani nu mai tăiem porc pentru că copiii sunt plecaţi peste hotare, iar eu sunt diagnosticată cu diabet  şi ţin regim alimentar. Mai mult, în sezonul de iarnă plec la copii în străinătate şi mi-am uitat de această tradiţie”.

Corina Langa, 43 ani, Făgăraş

• ,,Nu îmi permit să cumpăr porc pentru că venitul meu  lunar este mic. Abia mă descurc cu plata facturilor şi cu mâncarea de zi cu zi”.

Itu Ionela, 35 ani, Făgăraş

• ,,Nu tăiem porc pentru că locuim la bloc şi nu avem condiţiile necesare, însă cumpărăm produse tradiţionale. De regulă caut produsele de calitate şi cu gust, nu mă uit la bani”.