•   La ferma Dragotă se prepară  şi produse tradiţionale pentru clienţi

Când vine luna decembrie în majoritatea gospodăriilor din Ţara Făgăraşului se aude guiţatul porcului dus la sacrificare. Nici nu se mai aşteaptă ziua de Ignat, aşa cum impune tradiţia,  şi localnicii se pregătesc pentru tăierea porcului imediat după 1 decembrie. Teodor Dragotă are o fermă de porci în satul Drăguş care se întinde pe o suprafaţă de un hectar şi jumătate de teren amplasat în zona denumită ,,Luncă”, lângă râul Drăguşel.  Fermierul a înconjurat terenul cu gard electric, iar aici creşte peste 30 de porci din rasa Bazna. Este singurul fermier din Ţara Făgăraşului care şi-a axat afacerea pe creşterea pocilor Bazna.

 

 Porci crescuţi tradiţional şi în libertate

Familia Dragotă  a demarat afacerea în primăvara anului 2018 când a cumpărat  primii purcei din rasa Bazna.  Teodor  a umblat prin ţară până a reuşit să găsească  nişte  scrofiţe gestante. În primul an nu a vândut niciun porc Bazna  pentru că a ţinut să prăsească rasa şi să înmulţească porcii.  Aşa cum spune proprietarul fermei, carnea de porc din această  rasă este  fragedă şi suculentă.  Numai că fermierul vine acum pe piaţă cu o idee ecologică despre creşetrea porcilor din rasa Bazna.  Porcii de la ferma lui Teodor Dragotă sunt crescuţi în libertate, cu hrană tradiţională şi fără să fie stresaţi.  Porcii de la noi din fermă sunt hrăniţi doar cu grâu, porumb şi cartofi, fără concentrate” a spus Teodor Dragotă.

Porcii sunt tăiaţi la fermă

Nici n-a început bine sezonul tăierilor de porci, iar din ferma familiei Dragotă au fost vândute multe exemplare. Clienţii  sunt atraşi atât de rasa porcilor, dar mai ales de oferta fermierului de a sacrifica el porcul şi de a prepara  produsele tradiţionale.  ,,Unii clienţii care au cumpărat porci de la noi,  au vrut ca noi să le facem preparatele tradiţionale ca la mama acasă. Aceştia au mai achitat o taxă, în funcţie de greutatea porcului.  Noi le duce acasă preparatele gata afumate. În acest  proiect mă ajută  partenerul Dorel Luţean, un consătean. M-am gândit la această variantă pentru că nu toate persoanele au posibilitatea să taie un porc. În această categorie intră şi  persoanele care locuiesc la bloc şi nu au afumătoare” a explicat Teodor Dragotă.

 

Afumătoarea pentru clienţi

Şi în această săptămână la ferma Dragotă  va fi sacrificat un porc,clientul cerând şi prepararea produselor, inclusiv  afumate. ,,Joi, 12 decembrie 2019, am un client care cumpără porc de la noi şi în prezenţa lui îl sacrificăm. Acest client al nostru a vrut să facem toate preparatele la noi în fermă.  Porcii din rasa Bazna se vând  cu 15 lei pe kilogram şi în funcţie de greutatea porcului pentru preparate mai adăugăm o taxă. În prezent mai avem la vânzare  doar  5 porci” a spus Teodor Dragotă, din Drăguş.

Tradiţia de Ignat

Se spune că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi. Dacă visează un cuţit, e un semn că vor fi sacrificaţi. Carnea porcului este destinată în principal preparării produselor ce urmează a se consuma pe tot parcursul perioadei dintre Crăciun şi Bobotează. Tăierea porcului este singura activitate permisă în ziua de Ignat.  Conform obiceiului, sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Tăierea trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice. În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă. Mai mult, locul ales pentru tăierea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.   Ignatul cade întotdeauna în plin post al Crăciunului, dar uneori obiceiurile şi tradiţiile, cum sunt şi cele de Ignat, sunt atât de puternic înrădăcinate, încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică. După tăiere, urmează pomana porcului, la care participă cei care s-au ocupat de sacrificare. Conform tradiţiei, friptura se serveşte cu mămăligă, dar şi cu murături, şi se stropeşte cu ţuică fiartă.

(Carla TATU)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here