•   Iuliana şi Attila au locuit într-o anexă a bisericii catolice din sat, fără apă, fără căldură şi fără curent electric, iar în loc de uşă aveau o pătură
  •  De câteva decenii, drama bătrânilor n-a impresionat comunitatea sau  autorităţile locale 
  •   Asistenţa socială de la Cincu i-a internat  la azilul din Victoria abia în decembrie 2019
  •   ,,Am ajuns din iad în rai” au spus bătrânii ajunşi la azil

 

Doi octogenari neputincioşi  din Cincu au trăit până mai ieri într-o anexă dărăpănată  a bisericii catolice din sat. La doi paşi de Primăria Cincu, Pinko Attila  şi Bisioc Iuliana au îndurat gerul iernilor  fără căldură, fără apă, flămânzi  şi murdari. Erau la limita supravieţuirii, dar comunitatea a privit spre ei cu  nepăsare. Încăperea în care locuiau  sta să se dărâme, nu avea uşi şi geamuri, în calea gerului o pătură uzată ţinea loc de uşă. Bătrânii nici nu mai ştiau a câta iarnă trăiau în astfel de condiţii, după ce biserrica din sat nu mai era funcţională. Nu-şi mai doreau nimic şi  trăiau doar din amintirile frumoase care le-au marcat viaţa. Nu-şi mai aduc aminte de când au  zâmbit ultima dată sau de când cineva ar fi  adus vreo bucurie în viaţa lor cumplită.  Attila a ajuns la 78 de ani, iar Iuliana  a trecut de 87 de ani. De patru  decenii locuiau împeună în anexa bisericii cu îngăduinţa preotului care i-a lăsat să îngrijească locaşul.  Dar locul s-a năruit, iar ei n-au avut posibilităţi materiale să repare. Bătrânii primesc ajutor social de la primărie, 255 lei lunar, un venit care nu le poate asigura mare lucru. Din când în când mai primeau câte o farfurie de mâncare de la unii vecini sau de la cantina primăriei. Ani la rând însă  condiţiile în care locuiau n-au impresionat nici pe localnici şi nici autorităţiile locale. Asistenţa socială a Primăriei Cincu s-a îndurat de ei abia în luna decembrie 2019 când a întocmit documentele pentru internarea lor la azilul din Victoria. ,,Aici este raiul pe pământ!” a fost declaraţia octogenarilor din Cincu când au ajuns la azilul ,,Castanul” din Victoria.

În frig, murdari şi flămânzi

Povestea lui  Pinko Attila  şi Bisioc Iuliana este tristă. Au ajuns la bătrâneţe fără să aibă în prejma lor pe cineva care să-i îngrijească. Iar asistenţa socială nu pare să-şi îndrepte atenţia spre astfel de cazuri.   N-au avut vreun loc de muncă în sat care să le asigure o pensie la bătrâneţe din care să-şi asigure măcar pâine zilnică, dar au muncit. Pentru astfel de categorii sociale nu există pensii speciale. De 34 de ani Iuliana a făcut curat în biserică, iar Attila a îngrijit animalele satului. ,, De 34 de ani am trăit într-o anexă a bisericii,  la nr. 434 din Cincu. Încăperea s-a degradat, iar noi nu am avut bani să facem reparaţii. A fost greu, nu aveam apă, curent şi gaz.  Din anul 2002 am rămas fără curent electric din cauza unui incident. Fulgerase în biserică şi s-a ars toată instalaţia electrică. În ultimii 18 ani locuinţa noastră nu a mai fost luminată, seara aprindeam o lumânare până ne culcam. Căram apă cu găleata de la vecini. De multe ori nu aveam ce mânca şi plecam în sat să lucrez pentru a câştiga o bucată de pâine. În ultimii ani am trăit din ajutorul social de 255 lei pe lună. A fost greu. O farfurie cu mâncare mai primeam de la nepoţii Iulianei” au spus cei doi bătrânii  din Cincu.

,,Nu ştim cum au supravieţuit”

  •   ,,De 40 de ani locuiesc în satul Cincu, iar Attila şi Iuliana locuiau în această încăpere. Femeia făcea curăţenie în biserică, iar bătrânul îngrijea animalele din sat.  Iuliana era o femeie curată, frumoasă şi aranjată, însă acum este bolnavă.  Nu ştiu cum au trăit în aceste condiţii greu de imaginat. Toţi vecimii îi ajutau cu mâncare, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, însă condiţiile de locuit erau critice. De câteva săptămâni în loc de uşă au pus o pătură, unele geanuri sunt sparte. Încăperea respectivă nu este branşată la gaz, curent şi apă. Nu ştim cum au supravieţuit în aceste condiţii” se miră vecinii bătrânilor.
  •   ,,Vecinii îi ajutau fiecare cu ce putea. De zeci de ani trăiesc în această anexă. Suntem la doi paşi de locuinţa lor, la noi în curte Attila venea zilnic de  lua apă.   În urmă cu mulţi ani a fulgerat în biserică şi de atunci au rămas fără curent. Locuinţa lor  s-a degradat şi nimeni nu a mai reparat-o. Primăria nu a făcut nimic pentru a îmbunătăţi condiţiilelor de trai, deşi locuiesc aici de zeci de ani. În ultima perioadă cei de la primărie trimiteau mâncare pentru ei, atât, nimic mai mult. Nu ştiu cum au trăit în condiţiile acestea, îţi este frică să intri în locuinţa lor pentru că stă să  cadă.  Ne era milă de ei. El mai muncea cu ziua prin sat şi se descurcau şi ei cum puteau’’ a spus Cismaş Constantin din Cincu.

 Asistenţă socială şi nu prea

La Primăria Cincu există un asistent social care ar trebui să aibă în atribuţii cazurile sociale din comună. În  evidenţele  primăriei figurau cei doi bătrâni prin dosarele de ajutor social.  Au trecut anii, dar numele lui Attila şi al Iulianei au rămas doar  pe hârtie, asistenţa socială de care aveau ei nevoie n-a ajuns însă o prioritate pentru conducerea primăriei, iar venitul minim garantat de 125 lei/persoană/lună este insuficient.  Am încercat să vorbim cu primarul comunei, dar  la sediul primăriei n-a fost de găsit, iar la telefon n-a răspuns pentru a fixa o întâlnire. Totuşi la sfârşitul anului, mai precis în luna decembrie, bătrânii au ajuns la azilul ,,Castanul” din Victoria ajutaţi de asistentul social de la UAT Cincu.

Au şocat personalul din azil

Când au intrat în instituţie, personalul de aici s-a şocat. Attila şi Iuliana erau neîngrijiţi, nespălaţi, cu păduchi  şi flămânzi.   ,,I-am spălat ca pe copii pentru că erau murdari, pielea de pe corp era neagră, nu erau tunşi, iar hainele erau vechi şi foarte  murdare’’ a spus o infirmieră de la căminul ,,Castanul”. Attila şi Iuliana au fost cazaţi la etajul I,  în camera 11 unde au  grup sanitar, televizor şi mobilier.

,,Am ajuns în rai’’

Despre  noua lor locuinţă, bătrânii din Cincu  spun că este raiul pe pământ.    ,,Nu m-am gândit niciodată că la bătrâneţe vom beneficia de aceste condiţii. Ne-am şocat când am intrat în cămin. Toţi angajaţii au avut grijă de noi, unele fete ne-au spălat, altele ne-au consultat, au venit cu haine şi apoi ne-au adus de mâncare. Mai mult, am primit cea mai frumoasă cameră de la etajul I unde avem şi baie. De câte ori vrem ne putem spăla. Pot să spun că am ajuns din iad în rai. La Cincu nu aveam nimic, nici apă, nici curent, nici gaz. Cu o sobă veche ne încălzeam încăperea. Mâncarea este foarte bună, zilnic primim fructe şi prăjituri. Nu credeam că o să trăim în astfel de condiţii. Miercuri, 8 ianuarie a.c., am împlinit vârsta de 78 de ani, iar angajaţii de la centru mi-au făcut tort şi mi-au cântat la mulţi ani!’’  a spus Attila Pinko de 78 de ani.

Multe cazuri sociale internate la Victoria

Căminul ,,Castanul’’ din Victoria găzduieşte şi cazuri sociale, însemnând scutirea de la plata taxelor de internare.  În prezent sunt internate şase cazuri sociale. ,,Persoanele  sunt din Şinca, Mândra, Făgăraş, iar ultimele sosite, în  luna decembrie 2019, sunt  din Cincu şi   Ucea’’ a spus directorul căminului, Sorin Geczi.  În prezent, la căminul de persoane vârsnice ,,Castanul’’ sunt 30 de persoane internate. Pensionarii beneficiază de cazare, îngrijire, servicii medicale, consiliere psihologică, consiliere juridică.  Unitatea îşi desfăşoară activitatea pe două nivele, la etajul I sunt amenajate patru dormitoare pentru persoanele care se pot deplasa, iar la etajul II sunt zece dormitoare pentru persoanele semidependente şi dependente.  ,,În acest  an ne-am propus să amenajăm alte trei dormitoare la parterul unităţii cu grupuri sanitare proprii aşa cum sunt în toată instituţia, apoi să le dotăm şi utilăm conform normelor UE.  Anul trecut am reuşit să dotăm unitatea cu televizoare, frigidere, maşini de spălat, imprimante, calculatoare şi accesorii profesionale pentru bucătărie’’ a mai spus directorul.  Azilul de bătrâni ,,Castanul’’ funcţionează din data de 24 mai 2008 . Primii beneficiari au fost internaţi în luna aprilie 2008, erau şapte pensionari din Ţara Făgăraşului. Personalul centrului este format din 34 de angajaţi, director, infirmier, psiholog, asistent social, muncitori de întreţinere, şoferi, bucătari şi magazionieri.

17 internări în 2019

În cursul anului 2019 la centrul de bătrâni ,,Castanul’’ au fost înregistrate 17 internări. ,,Beneficiarii plătesc contribuţia în funcţie de venituri. Două persoane internate  achită taxa integral de 3.300 lei şi 3.600 lei. Alte 22 de persoane plătesc 60% din pensie pentru că nu au aparţinători de gradul I. Astfel, sumele achitate lunar sunt de la 422 lei până la 1.656 lei” a spus directorul Sorin Geczi. Beneficiarii internaţi la azil au vârste cuprinse de la 60 la 90 de ani şi necesită servicii medicale speciale,  majoritatea fiind imobilizaţi la pat. (Carla TATU)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here