Istoria Bibliei: Epopeea lui Samson

Biblia vorbeşte nu doar de iertare, iubire sau ajutorarea aproapelui, ea este o carte complexă în care şi faptele eroilor sunt cântate. Există o strânsă legătură între Biblie şi alte epopei sacre ale omenirii precum ,,Epopeea lui Ghilgameş”, ,,Legendele Olimpului” sau războaiele din Mahabharata. Să nu uităm nici basmele românilor. Amintim aici şi preoţii războinici sau luptătorii legendari din istoria Chinei, Coreei sau a Japoniei.

Samson nazireul

Este interesantă legătura între ,,războinicii lui Dumnezeu” şi ,,războinicii sacerdotali” ai Chinei antice. Samson este unul dintre prestigioşii înaintaşi ai artei marţiale israeliene numită Krav Maga. Imi Lichtenfeld, evreul din trupele speciale britanice în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, care a iniţiat acest stil de luptă, a avut în spate o întreagă tradiţie a strămoşilor săi experţi în luptele de gherilă împotriva armatelor satrapilor Orientului, a romanilor sau grecilor. ,,Lui Samson i se atribuie cea mai mare atenţie dintre toţi judecătorii care au fost înainte de Samuel (Jud. 13-16). Numele său ,,simson” (Jud 13:24), derivă din ebraicul ,,semes”, ,,soare”, fapt care i-a condus pe unii cercetători să sugereze existenţa unei conecţii cu mitologia soarelui, faptele lui Samson asemănându-se cu ,,cele douăsprezece munci” ale lui Ghilgameş sau Hercule. În susţinerea acestui punct de vedere se foloseşte apropierea Bet-şemeşului de locul de naştere al lui Samson, Țorea, şi faptul că una din faptele sale de vitejie a avut loc ,,pe vremea seceratului şi grâuluiȚ (Jud 15:1), care era la începutul verii, iar moartea sa între stâlpii templului filistean, posibil simbol al apusului de soare. Dar istoricitatea consemnării biblice poate fi cu greu pusă sub semnul întrebării. Naşterea şi moartea lui Samson sunt deosebit de bine documentate şi sunt foarte bine legate de situaţia istorică. Numele Samson care apare în textele ugaritice din secolele 14 şi 15 î.d.Cr (N.R- Ugarit a fost un oraş-port foarte vechi situat în nordul Siriei unde au fost descoperite dovezi arheologice ce au arătat că aşezarea exista încă de acum 8000 de ani. În preajma ruinelor oraşului au fost descoperite o serie de texte religioase care au fost scrise în alfabetul ugaritic, o formă de scriere cu litere cuneiforme. Ugaritica este o limbă dispărută din ramura de nord-vest a limbilor semitice. Distrugerea civilizaţiei ugaritice şi lipsa argilei a dus la dispariţia acestei forme de scriere. Alfabetul ugaritic datează din anul 1200 î.Hr. şi este cu 200 de ani mai vechi decât cel fenician, considerat că ar sta la originea tuturor alfabetelor. Oraşul Ugarit a fost redescoperit în anul 1928 şi este unul dintre primele centre urbane ale omenirii. Textele religioase cunoscute sub denumirea de ,,Ciclul ugaritic al lui Baal” sunt foarte importante, pentru că vorbesc despre tema zeului care moare şi învie. Aceste scrieri prezintă panteonul canaanean, Țara Făgăduinţei din Biblie. Denumirea de Canaan provine din ,,Kna an” sau Canaan, atribuit nepotului lui Noe, adică fiul lui Ham), se pare că era foarte comun în Canaan, şi era folosit de asemenea foarte mult şi de către Israel” spune cercetătorul A.E. Cundall, rector în cadrul ,,Bible College of Victoria” din Australia, colaborator la Dicţionar Biblic redactat de către J.D. Douglas. Samson făcea parte din tagma ,,nazireilor”, oameni consacraţi lui Dumnezeu dar, dintre cerinţele jurământului de Nazireu, se pare că Samson a luat în considerare doar cel privitor la mărimea părului, a fost în contact cu cadavre, este puţin probabil să se fi abţinut de la băuturi tari şi a avut relaţii dese cu femei străine de poporul său, considerate păgâne.

Cadrul istoric al perioadei lui Samson

,,Naraţiunea despre Samson ne asigură un inestimabil cadru istoric al perioadei incipiente a asupririi de către filisteni. Filistenii s-au stabilit pe câmpia de coastă a mării î.d.Cr., la interval de o generaţie după cucerirea Canaanului, şi odată aşezaţi acolo au încercat să-şi extindă teritoriile în ţinutul deluros al Israelului. Faptele vitejeşti ale lui Şamgar au oferit un răgaz temporar, dar presiunile combinate ale filistenilor şi amoriţilor au forţat o parte din seminţia lui Dan din care se trăgea Samson, să migreze spre Nord. Rămăşiţa seminţiei lui Dan care a rămas împreună cu Iuda, a trebuit să facă faţă cruntei presiuni a filistenilor. În această etapă stăpânirea filisteană nu era prea apăsătoare, Iuda acceptând-o fără murmur..Ea a fost stabilită mai mult prin infiltrare decât prin forţă, şi promitea anumite avantaje economice poporului supus. Natura perfidă a acestei dominaţii constituia o ameninţare majoră a continuării lui Israel ca stat independent. Activităţile lui Samson au fost semnificative în această lumină. Nicăieri nu vedem că el ar fi fost sprijinit de armata compatrioţilor săi dar această campanie de unul singur a scos la lumină acest pericol. Chiar şi aşa, Israelul i-a învins pe filisteni dar cu mare dificultate. Vremea lui Samson poate fi datată în perioada agresiunii deschise a filistenilor împotriva lui Israel, cca 1070 î.d.Cr., contemporan cu Iefta, care a avut de-a face cu ameninţarea amoniţilor şi aproximativ cu 20 de ani înainte de înfrângerea dublă a Israelului la Af” spune Cundall.

Intervenţia angelică

Este foarte interesantă paralela între naşterea lui Samson şi alte figuri de seamă ale Bibliei. La fel ca Sara, soţia lui Avraam, Ana mama profetului Samuel şi Elisabeta, mama lui Ioan Botezătorul ultimul profet al Vechiului Testament şi vărul lui Iisus Hristos, mama lui Samson era stearpă dar a intervenit şi aici un mesager al cerului. ,,Era însă în vremea aceea un om de la Țora, din seminţia lui Dan, cu numele Manoe şi femeia lui era stearpă şi nu năştea. Odată însă s-a arătat îngerul Domnului femeii şi i-a zis: ,,Iată, tu eşti stearpă şi nu naşti; dar vei zămisli şi vei naşte fiu. Păzeşte-te dar, să nu bei vin, nici sicheră şi nimic necurat să nu mănânci. Că iată ai să zămisleşti şi ai să naşti un fiu; şi nu se va atinge briciul de capul lui, pentru că pruncul acesta va fi chiar din pântecele mamei sale nazireu al lui Dumnezeu şi va începe să izbăvească pe Israel din mâna Filistenilor” (Judecători 13, 2-5).

Focul dragostei şi primul război

Samson se bucura de o putere colosală, asemenea lui Heracle, o putere nativă dar dublată de o energie divină. ,,Şi a început Duhul Domnului să lucreze prin el în tabăra lui Dan, între Țora şi Eştaol” (Judecători 13,25). Este interesant faptul că Dumnezeu îl ajuta pe Samson în ciuda firii erotice de care dădea dovadă, fapt ce demonstrează că eroii au avut şi căderi, dar acestea nu i-au oprit să ducă până la final misiunea pe care o aveau de îndeplinit. Din cauza interesului pentru ,,sexul frumos”, Samson a intrat deseori în conflicte. Mai întâi i se aprind călcâiele după o filisteancă, împotriva binecuvântării părinţilor săi. ,,Văzând o femeie filisteancă în Timna le-a cerut părinţilor săi care nu erau de acord s-o ia de nevastă. În mod evident părinţii au fost deosebit de deranjaţi de faptul că dorea să-şi ia o soţie din afara neamului lor care făcuse legământ cu Dumnezeu. În timpul nunţii el a rostit o ghicitoare pentru a pune la încercare un grup de treizeci de tineri, care păreau să fie mai curând un fel de gardă împotriva lui Samson, decât invitaţi la nuntă. Ei au făcut presiuni asupra miresei lui Samson pentru a afla răspunsul, drept urmare, Samson furios a ucis treizeci de filisteni la Ascalon pentru a-şi plăti datoria născută din pierderea pariului. Pentru a scăpa de ocară mireasa sa a fost dată unuia dintre prietenii săi. Tipul căsătoriei indicate nu implica o locuire împreună permanentă, şi când Samson a sosit la începutul verii pentru a prezenta darurile potrivit obiceiului în asemenea relaţii a fost refuzat să fie primit înăuntru. Drept răzbunare a prins 300 de ,,vulpi”, probabil şacali pentru că nu sunt solitari ca şi vulpile şi pot fi mai uşor prinşi, a legat nişte făclii de cozile lor şi apoi le-a dat drumul. În timpul secerişului pagubele au fost considerabile. La rândul lor, filistenii s-au răzbunat cumplit pe familia Timneanului. În următoarea escaladare a violenţei Samson s-a răzbunat la rândul lui, ucigându-i pe filistenii vinovaţi” (Cundall).

Putere ieşită din comun

Samson dădea dovadă de calităţi excepţionale de războinic dar era înzestrat şi cu o putere ieşită din comun, el reuşeşte să facă prăpăd înarmat cu o falcă de măgar, devenită o armă teribilă în mîinile sale dibace. Amintim că în Okinawa, uneltele agricole s-au transformat în arme periculoase împotriva samurailor clanului Sasuma care făceau abuzuri împotriva populaţiei băşinaşe, astfel arta ,,Karate” a apărut ca o armă defensivă a okinawanilor împotriva clasei de războinici cotropitori. Mai întâi Samson este trădat de compatrioţii săi laşi care au vrut să-l dea legat în mâinile filistenilor dar reuşeşte să scape datorită forţei sale ieşite din comun, după care i-a atacat pe filisteni făcându-i una cu pământul. ,,Dar când s-a apropiat el de Lehi, filistenii l-au întâmpinat cu strigăte. Atunci s-a coborât peste el Duhul Domnului şi funiile care erau peste mâinile lui s-au făcut ca nişte câlţi arşi de foc şi au căzut legăturile de pe mâinile lui. Iar el găsind o falcă sănătoasă de asin, şi-a întins mâna, a luat-o şi a ucis cu ea o mie de oameni” (Judecători 15, 14-15).

Femeia eterna poveste

Slăbiciunea lui Samson pentru femei îi va grăbi şi sfârşitul, nu înainte să-i ia cu el şi pe cei care l-au prins şi l-au chinuit. Îndrăgostit de Dalila, filisteanca, el cedează în faţa amăgirilor acesteia şi îi încredinţează secretul puterii sale: ,,Briciul nu s-a atins de capul meu, căci eu sunt nazireu al lui Dumnezeu din pântecele maicii mele; de m-ar tunde cineva, atunci s-ar depărta de la mine puterea mea şi eu aş slăbi şi aş fi ca ceilalţi oameni” (Judecători 16,17). Dalila îl tunde în timp ce dormea iar puterea războinicului începe să pălească. Prins de filisteni, este supus la chinuri şi i se scot ochii. Pe când era însă în temniţă, părul începe să-i crească. Cu o ultimă fărâmă de energie, Samson reuşeşte să răstoarne cei doi stâlpi de care era legat demolând astfel templul plin de filisteni. ,,Orb şi umilit, ,,i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza” a fost scos la parada organizată cu ocazia unei sărbători. Pentru prima dată în viaţa lui Samson notăm prezenţa unui act religios din partea lui şi ca răspuns la rugăciunea sa, cuplat cu faptul că filistenii neglijenţi lăsaseră ca părul lui Samson să crească din nou, Samson a fost în măsură să demoleze templul probabil supraaglomerat, omorându-se pe sine sub dărâmături precum şi mai mulţi filisteni decât omorâse în întreaga sa viaţă. Asupra filistenilor care formau clasa conducătoare care se impusese populaţiei autohtone, efectul acestei decimări a fost considerabil” spune Cundall.

Judecătorii analiză istorică şi spirituală

Judecătorii, conducători militari şi magistraţi ai unui stat aflat în consolidare, au menţinut o perioadă independenţa ţării până la instaurarea regalităţii. Au fost adevăraţi eroi şi foarte buni strategi, cu slăbiciunile omeneşti inerente, ca şi în cazul unei eroi ai luptei pentru integritate de la noi precum Ştefan cel Mare. În cazul lui Samson găsim o asemănare izbitoare cu Ioan Vodă cel cumplit, înzestrat şi el cu o putere colosală iar moartea lui Ioan a fost tot atât de dramatică şi de tragică precum cea a lui Samson. Cundall este foarte explicit în acest sens: ,,Cei mai mulţi dintre judecători au avut neajunsuri morale şi religioase, dar ele sunt mai mult accentuate în cazul lui Samson, a cărui senzualitate, iresponsabilitate şi lipsa unui interes adevărat faţă de religie sunt evidente. Cu toate acestea, el este inclus în catalogul eroilor credinţei. În special uimeşte legătura care a putut exista între îmbrăcarea sa cu Duhul Sfânt şi caracterul său deplorabil. O cheie a acestui mister se află poate în capitolele 13-16 unde lipseşte orice comentariu asupra motivaţiei religioase care abundă de altfel în celelalte capitole ale cărţii Judecătorilor, ca şi cum editorul micşorează până la extincţie acele comentarii care nu sunt necesare, pentru ca naraţiunea însăşi să dezvăluie deschis nivelul scăzut al standardelor morale ale personajului. Ar trebui să facem distincţie între nivelul de apreciere a israelitului obişnuit din vremea aceea, care din cauza urii faţă de filisteni aprecia întru totul ceea ce făcea Samson, şi nivelul oamenilor lui Dumnezeu care păstrau tradiţia lui Israel şi despre care credem că erau foarte conştienţi de neajunsurile lui Samson. Apoi, nu trebuie să facem legătura, prezentată clar în Noul Testament, între împuternicirea cu Duhul Sfânt şi sfinţenie o ungere carismatică din perioada Vechiului Testament nu producea în mod necesar o viaţă pură. Printre aceste ciudate instrumente folosite de Dumnezeu a fost Balaam (N.R- un vrăjitor), Nebucadneţar (N.R- Nabucodonosor al II-lea, rege babilonian) şi Cirus (N.R- regele perşilor). Putem să chestionăm folosirea de către Dumnezeu a unui agent ca Samson, putem fi deranjaţi de detalii, dar Dumnezeu este suveran, şi El l-a folosit pe Samson în vremea întunecoasei perioade a Judecătorilor, pentru a îndeplini un rol unic şi vital pentru poporul Său”. Sfântul Apostol Pavel, în epistola sa către evrei, a spus clar: ,,Şi ce voi mai zice? Că timpul nu-mi va ajunge ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de prooroci” (Evrei 11,32). (Ştefan BOTORAN)