bty

 

De sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena locul cel mai căutat de localnicii din Ţara Făgăraşului era Dumbrava cu narcise de la Vad. În acest an nu se va mai organiza obişnuitul festival din cauza epidemiei COVD-19. Dar este liber la drumeţii şi plimbări prin  poiana  aflată la câţiva kilometri de satul Vad din comuna Şercaia.  Din păcate  poiana cu narcise de la Vad nu mai este ce a fost odatã.    Milioanele de narcise care înfloreau primãvara în aceastã dumbravã formând un covor alb parfumat dispar  cu fiecare an ce trece.  Ici colo mai este câte  un pâlc cu narcise, iar irişii si lãcrimioarele sau floarea lui Eminescu sunt tot mai rare. Oamenii locului spun cã florile ar rãsãri, dar nu au cum. ,,Ele cresc natural în dumbravã si în luna mai înfloresc, dar nu mai au puterea sã treacã prin iarba uscatã si locul neîngrijit” spun sãtenii din Vad. Cu toate acestea, Dumbrava Vadului este un loc deosebit care meritã vizitat. Narcisele, stejarii, mestecenii îti încântã privirea.

Rezervaţie naturală neprotejată

Anul trecut am vizitat poiana cu narcise.  Ajungi pe un drum de acces asfaltat si bine întretinut. Dupã parcarea amenajatã de Primãria Sercaia,  te întâmpinã un panou de avertizare despre rezervaţia naturalã protejatã, iar de aici   ajungi în locul amenajat pentru festivitãti. Se vede o barierã şi un alt panou care te anuntã cã intri în rezervatia naturalã. După ce treci de panouri ti se înfãtiseazã un dezastru natural. Crengi rupte si neridicate, mesteceni înalti, dar îndoiti ale cãror vârfuri ating pãmântul. Stejari rupti si necurãtati, copaci cãzuti la pãmânt, dar lãsate tulpinile si crengile în voia lor. Este mai multã iarbã uscatã si necositã decât verde.   Am stat în poianã  câteva ore, dar nimeni nu ne-a întrebat nimic, nu ne-a cerut sã plãtim intrarea sau vreo taxã de vizitare. Totul este la liber, asa cum este si starea dezastruoasã a poienii cu narcise. Aici nu s-a mai cosit de când proprietarii de drept îsi fãceau fân sau oravã peste an. ,,Erau douã coase pe an si erau benefice poienii cu narcise. Erau multe flori, dar acum abia dacã mai iese un sfert din narcisele de altãdatã” au mai spus sãtenii.  Pe site-ul Microregiunii dumbrava narciselor se spune cã înfloresc aici 150 de fire de narcise pe un metru pãtrat. Afirmatia este însã departe de adevãr.

Asociaţia proprietarilor

Dumbrava cu narcise se întinde pe o suprafatã de 398 ha, undeva în extravilanul satului Vad. În anul 2000 a fost declaratã arie protejatã, iar tot de atunci au apãrut problemele aici, asa cum spun sãtenii din Vad. Poiana a apartinut localnicilor, dar dupã 1990 situatia juridicã s-a tot schimbat.    Pentru a-si proteja drepturile de proprietate din Poiana Narciselor, sãtenii din Vad s-au organizat într-o asociatie în anul 2012 pe care au denumit-o ,,Asociatia Dumbrava cu Narcise”. Sunt  280 de persoane proprietare pe 312 ha de teren pentru care au plãtit impozite, dar titluri de proprietate nu au obtinut.  ,, De ani de zile umblu cu dosare, avocati, pentru a ne primi drepturile de proprietari” spunea presedintele asociatiei sãtenilor.

Acte fcute pe genunchi

 Fiind declaratã arie protejatã au fost elaborate si regulamentele aferente. Abia la 10 mai 2016, a apãrut Regulamentul sitului Natura 2000- Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului avizat de ministrul Mediului si Planul de management. Dar aceste documente au socat sãtenii prin continutul lor. Direct interesati, proprietarii de terenuri din Poiana Narciselor au analizat punct cu punct Planul de management. ,,Considerãm cã Planul de management al Ariei protejate Poiana Narciselor a fost fãcut pe genunchi si nu relevã lucruri importante pentru poiana la care noi sîntem proprietari. Acest plan a avut cu totul alt scop. Dacã luãm articol cu articol din acest plan se vede clar cã a fost întocmit în birou copiindu-se alte planuri de acest fel. Nici mãcar nu este corectã localizarea. La nord este Bucium si nu este real, la sud-est este trecut satul Toderita si nu este real, iar la sud, culmea, Dumbrãvita. Unde este Dumbrãvita si unde este poiana? Apar la ,,Reteaua hidrograficã”, rîul Sercaia si Valea Rãchitii. Nu existã asa ceva. De asemenea, apare rîul Bucium în partea de est. Nu existã acest rîu. O altã aberatie scrisã în acest Plan este ,,Comuna Sercaia în partea de est a depresiunii, la confluenta rîului Sercaia cu rîul Olt”. Pãi nu existã rîul Sercaia ci eventual rîul Sincii, iar în estul depresiunii nu este comuna Sercaia. La capitolul în care se prezintã activitatea economicã este trecutã Sinca. Ce legãturã ar avea Sinca cu Poiana Vadului? Cei care au întocmit acest Plan fac referire la ,,Colina cu Mesteceni”. Nu avem asa ceva. În documetele de la 1870 (CF) este trecutã suprafata de 1.278.720 mp de pãdure la comuna Vad, locul unde se tineau maialurile de la 21 mai si nu se aminteste de o astfel de colinã. Sînt multe greseli care pe noi ne afecteazã si chiar ne umilesc. Acest plan de management decide pe proprietãtile noastre” a spus presedintele Asociatiei ,,Dumbrava cu Narcise” explica Raica Gheorghe.   Documentele despre Poiana narciselor aratã cã persoanele fizice detineau la data de 12 ianuarie 2007 suprafata de 312,83 ha. ,,Anexa a fost ulterior modificatã, iar persoanele fizice au rãmas cu 288,37 ha. Statul român avea 80 ha prin Romsilva si acum are 103,47 ha. Diferenta de 24 ha trebuia sã rãmânã, dupã modificare, la dispozitia CL Sercaia si nu sã fie preluatã de Romsilva”, spun sãtenii. Poiana are un custode desemnat, mai spunea  Gheorghe Raica, pe Claudiu Pasca, reprezentantul unui ONG, singurul care s-a prezentat la licitatia organizatã de Ministerul Mediului, Apelor si Pãdurilor. Planul de management al acestui ONG a fost însusit de Minister care a emis la data de 10 mai 2016 Regulamentul sitului Natura 2000- Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului. Conform documentului, nimeni altul decît reprezentantul ONG-ului agreat de Ministerul Mediului poate decide asupra celor 394,9 hectare. Proprietarii de loturi pot avea acces doar cu acordul custodelui pe proprietãtile lor. Ce i-a revoltat pe oameni este faptul cã este interzis accesul si circulatia cu mijloace motorizate, colectarea florei, pãsunatul, constructiile, etc.ã

Arie protejatã încã din anul 1954

     În anul 1954, în urma unei hotãrîri a Consiliului de Ministri, pãdurea de stejar din Dumbrava Vadului a fost pusã provizoriu sub ocrotire, fiind încadratã în grupa ,,pãduri cu rol de protectie”. Statutul de zonã protejatã a fost dobîndit zece ani mai tîrziu, printr-o dispozitie a aceluiasi Consiliu. Pînã în anul 1962, Dumbrava Vadului a fost în regim de proprietate, oamenii folosind poienile si pentru pãsunat, de douã ori pe an, o datã în aprilie, înainte de înflorirea narciselor, si apoi toamna. Dupã colectivizare, fostii proprietari si-au pierdut dreptul asupra terenului, avînd voie doar sã coseascã în fiecare an o anumitã suprafatã. Dupã ce pãdurea a fost desemnatã rezervatie naturalã, Ocolul silvic a întocmit un ,,plan de fîn” care dupã 1990 nu a mai fost respectat, iar cosirea sporadicã si lipsa unui plan de management foarte riguros au dus la infiltrarea în rezervatie a tufãrisurilor si a speciilor invadatoare. Acestea s-au instalat atît în poieni cît si în parcelele acoperite de stejar, au lãstãrit si au proliferat în fiecare an mai mult. În prezent, rezervatia naturalã Poienile cu narcise continuã sã se degradeze pierzîndu-si în fiecare zi cîte un pic din statutul de ,,monument al naturii” – fiind singura pãdure de stejar din Tara Fãgãrasului si una din singurele douã pãduri dumbrãvite din Europa. (Lucia BAKI)

 

bty
bty
bty
bty
bty
bty
bty
bdr
bty

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here