Mulţi dintre contemporanii de astăzi duc mai departe numele vechilor familii de făgărăşeni, fără să ştie însă ce au reprezentat străbunii lor pentru Făgăraş.  Nume precum Toma, Drâmba, Pinţea, Grecu, Jiga,Şenchea, Cheşereanu, Cernea, Brumboiu, Haţieganu, Grama, Taflan, Lazăr, Boer, Bozdoc erau la începutul secolului XX recunoscute şi respectate în târgul Făgăraşului şi nu doar aici. Acestora li se alăturau familiile de saşi, evrei, unguri care şi-au găsit loc în Făgăraş şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea urbei. Amintim Embacher, Iaroz, Smith, Baltes, Popp, Fogel, Hirshon, Laurici, Chima, Thierfield, Borschai, Schlatner, Wolf, Werner, Kovacs, Neuman, etc. Fiecare dintre ele şi-a lăsat o amprentă pozitivă asupra locului şi a scris o pagină din istoria Făgăraşului. Stau mărturie casele care poartă strădania şi iscusinţa muncii lor.  Piaţa Făgăraşului de altă dată, denumită succesiv, ,,Franz Iosef” sau ,,Unirii” sau ,,Piaţa Mare” unde se întâlneau deopotrivă moşierii, intelectualii, ţăranii, negustorii, saşii, evreii, ungurii, românii şi convieţuiau în bună înţelegere şi respect,  ar putea astăzi să fie menţionată măcar  printr-o placă din marmură pe care să fie inscripţionat numele  celui care a edificat-o şi a administrat-o.  M-a surprins afirmaţia  doamnei notar Mariana Săbăduş, căreia i-am dat deplină dreptate, că de multe familii bune ale Făgăraşului s-a ales praful.  Plecarea la cele veşnice  a doamnei notar Mariana Săbăduş este o mare pierdere pentru Făgăraş. Odată cu dânsa s-a stins şi Făgăraşul vechi. Doamna notar Marina Săbăduş era o istorie vie a Făgăraşului vechi, se identifica cu Făgăraşul şi era etalonul care păstra vie memoria veacului trecut. Din păcare, duminică, 16 august, de praznicul Martirilor Brâncoveni, notarul Mariana Săbăduş s-a stins din viaţă. Trupul neînsufleţi a fost depus marţi, 18 august 2020, în cripa familiei din cimitirul din Făgăraş. Funariile desfăşurate la biserica Greco-catolică din Făgăraş au fost oficiate de 3 preoţi, greco-catolic, ortodox şi romano-catolic.

Cine a fost  Mariana Săbăduş 

Notarul Mariana Săbăduş s-a născut la 30 octombrie 1937 la Huedin, judeţul Cluj, din pãrinţii Aurel Tamaşiu şi Teodora Veturia Tamaş, născută Bogdan. Şcoala primară o urmeazã la Făgăraş între 1944-1948, iar gimnaziu la Şcoala generală de fete din Făgăraş, până în 1951. Şcoala Medie o urmează   între 1951-1954  la Liceul ,,Domna Stanca”.  Facultatea de  Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii ,,C.I. Parhon” din Bucureşti o urmeazã în perioada 1954-1958 cu examen de stat în sesiunea septembrie 1958. A fost admisă avocat (forma veche advocat) în Baroul de avocaţi Bucureşti, BCAJ nr. 13,  în intervalul  decembrie 1958 -februarie 1961 cu susţinerea  examenului de definitivat în avocatură. La data de 15 februarie 1961 este numită notar de stat la Notariatul de stat regional Dobrogea-Constanţa unde funcţioneazã până la data 15 iunie 1964, când se  transferă, la  cerere, ca notar de stat la Notariatul de Stat Local Făgăraş, unde a funcţionat până la 1 septembrie 1966. De la acea dată este numită notar şef al Notariatului Local Făgăraş şi funcţionează în această calitate până la 17 noiembrie 1995.  Prin reforma din activitatea notarialã,  îşi deschide   cabinet individual  de notar public în Făgăraş, pe  strada Republicii nr. 10.  Ca notar de stat a urmat cursul post universitar de Drept internaţional   şi apoi postuniversitara de Drept civil obţinând diplomele de specialitate. A publicat o serie de articole de specialitate în revistele ,,Revista de drept”, şi ,,Dreptul”, şi a participat la toate formele de învăţământ profesional în specialitatea notarială atât ca şi cursant cât şi ca referent pe teme date de Ministerul de Justiţie, Direcţia de Studii şi Documentare şi Direcţia Notariatelor din cadrul ministerului. Din 1991 a fost invitatã să participe la activitatea internaţională a Ministerului Justiţiei, la conferinţe, simpozioane, la comisiile de lucru pentru promovarea reformei în Notariat. Dupã reforma din 1995 a fãcut parte din delegaţiile Uniunii Notariatului Naţional la manifestările profesionale internaţionale, uneori participâînd şi singură ca reprezentant al UNNP România în străinătate  şi ca purtătoare de cuvânt al intereselor UNNP din România.

A fost membru în UINL, Roma

În anul 2000 a devenit membră a Uniunii Internaţionale a Notariatului Latin, UINL cu sediul la Roma. Aceastã activitate a putut fi desfăşurată pe lângã organismele internaţionale  fiind cunoscătoare de limbă franceză, germană, maghiară şi rusă. Atât ca notar de stat cât şi ca notar public a format numeroşi tineri jurişti stagiari la instituţia pe care a condus-o cât şi la cabinetul individual. I-a format începând cu anul 2000 pe notarii publici Adrian Boamfă, Cristina Maria Popa, Corine Elena Constantin, iar vreme de 15 ani a format-o pentru profesiunea de notar pe Sonia Schneider. Activitatea renumitului notar Mariana Săbăduş a fost apreciatã atât de Uniunea Notarilor Publici cât şi de Uniunea Internaţională prin acordarea de distincţii, diplome de merit şi de excelenţă.

Ca notar, a  continuat tradiţia familiei

Prin studiile fãcute şi prin activitatea desfăşurată a continuat tradiţia de familie începută de antecesorii săi cu aceeaşi responsabilitate profesională, morală şi demnă fără a se abate de la rigoarea deontologiei profesionale,  imprimând numele său alături de cel al înaintaşilor săi pe frontiscpiciul Instituţiei Notariale Române. Începând cu anul 1991, de douã ori pe an, era invitată de Academia Notarialã a Austriei la simpozioanele profesionale pe care le organiza,  în lunile aprilie  şi octombrie,  la cel mai înalt nivel academic. Mariana Săbăduş a fost  cãsãtoritã cu Mihai Săbăduş  de profesie inginer şi profesor de matematicã,  originar din Făgăraş, fiu al profesorului de matematici cu o ilustrã carierăă în şcoala făgărăşeană de matematici, Dionisie Săbăduş şi al Anei Săbăduş, de asemeni cadru didactic. Din căsătoria lor a rezultat o fiică, Aura Ileana, de profesie jurnalist acreditat în Marea Britanie, stabilită la Londra. A fost  de religie greco-catolică urmând tradiţia paternă conform voinţei ambilor părinţi.  A încercat mai bine de o jumãtate de secol să readucă Biserica greco-catolicã la locul său de demnitate pentru Ţara Făgăraşului, unde din secolul al 18-lea a funcionat primul vicariat greco-catolic unit cu Roma sub înaltul patronat al celui care a fost Inocenţiu Micu Klein. Nu a fãcut parte din niciun partid politic.

Origini greceşti, pe linie maternă

Descendenţa făgărăşeană  a notarului de renume Mariana Săbăduş provine pe linie maternã, familia mamei sale fiind atestată documentar în Monografia Ţării Făgăraşului a părintelui Nicolae Aron, prin persoana străbunicului său matern, Nicolae Toma, venit din Ioanina-Grecia prin anii 1839-1840. Se stabileşte la Făgăraş prin cãsãtoria cu făgărăşeanca Anastasia Cipu cu care are douã fiice, Maria căsătorită Cipu şi  Silvia căsătoritã Săvuleanu. La scurtã vreme de la naşterea celor două fiice,  soţia decedează şi Nicolae Toma se recăsătoreşte cu Elena Popp de Galaţi, din familia iconarului Popp şi din aceastã a doua căsătorie mai rezultă 14 copii. Din nefericire ajung la vârsta maturităţii doar doi copii, fiul Constantin şi fiica Victoria,bunica maternã a notarului Mariana Săbăduş.

Casa familiei din Republicii 10, o istorie de  170 de ani

În anul 1850, Nicolae Toma începe construcţia casei situată astãzi în strada Republicii nr.10, fiind primul român care a pătruns în acest loc central al Făgăraşului  care atunci era ocupat pe latura de sud de băncile evreilor din Făgăraş, iar pe celelalte laturi de comercianţii şi oamenii de afaceri nemţi, saşi şi maghiari.  Instituţia localizării austro-ungare a proprietăţilor imobiliare îl găseşte în anul 1870 proprietarul edificiului în starea în care el se găseşte astăzi.  La parterul clãdirii s-a dezvoltat o înfloritoare activitate comercială, depozit de vinuri en-gross, linie de fabricaţie pentru băuturi spirtoase şi licheuri, cu angajaţi specializaţi şi mânã de lucru care s-a calificat la locul de muncã. Spirit intreprinzãtor, Nicolae Toma şi-a promovat pe fiul Constantin la studii liceale şi universitare  în România unde a absolvit Academia Comercială în jurul anului 1900 devenind partener de afaceri cu tatăl său, iar după decesul acestuia, în anul 1905, a preluat integral firma şi a modernizat-o la standardele vremii.

Costi Toma, furnizor al Curţii Regale

A devenit astfel furnizor al Curţii Regale şi a beneficiarilor interesaţi din Ungaria, Austria şi Germania.  A dezvoltat producţia şi a extins-o cu o distilerie de cognac de curmale, produs unicat în ţară şi o fabrică de salam de Sibiu, dotate cu instalaţii de ultimă oră provenite de la furnizori din Germania. A fost căsătorit cu Anca Martinov de origine română din Caransebeş dintr-o familie cu tradiţii militare în armata austro-ungară care  avea un frate inginer militar în armata lui Franz Iosef. Din căsătoria lor nu au rezultat copii. Bunica maternã a notarului Mariana Săbăduş, Victoria Bogdan, sora lui Constantin, s-a căsătorit în anul 1900 cu dr. Nicolae Bogdan, directorul Bãncii din Vaşcău, şi prin căsătorie s-a stabilit la Vaşcău urmându-şi soţul.  Din căsătoria bunicii acesteia au rezultat fiicele Teodora Veturia, mama notarului Mariana Săbăduş, şi Stela Elena.

Bunicul notarului Mariana Săbăduş,  martirizat de opozanţii Marii Uniri

Bunicul matern, Nicolae Bogdan, provenea  dintr-o familie veche de preoţi din localitatea Cristior- Bihor atestată documentar la 1500. Acesta a fost reprezentant al Partidului Naţional din Bihor şi militant de frunte pentru Unirea Transilvaniei cu România, activitate pentru care împreunã cu alţi doi mari lideri bihoreni, anume avocaţii Ciordaş şi Bolcaş din Beiuş, în aprilie 1919, au fost martirizaţi fiind asasinaţi bestial de către opozanţii Marii Uniri, martiriu marcat în documentele vremii. Toţi aceşti tineri triumviri au fost declaraţi Martiri Naţionali, ridicându-se în cinstea lor monumente spre veşnica aducere aminte, în parcul central din Vaşcău pentru Nicolae Bogdan şi în parcul din Beiuş pentru ceilalţi doi.  Monumentele au fost sculptate în marmură albă de către sculptorul Andriţoiu din zonă şi au dăinuit  până la intrarea trupelor sovietice în ţară la 1945 când busturile martirilor au fost înlăturate şi pe soclurile lor montată steaua roşie cu cinci colţuri. Bustul lui Nicolae Bogdan a fost luat şi adăpostit  în mare secret de localnicii din zona Vaşcăului, astfel că în anul 1974, septembrie, a fost resfiinţit după o recondiţionare iminentã. Este plasat pe vechiul loc,  iar la fosta   casă este pusă o placă comemorativă.

Costi Toma s-a oferit să cumpere Cetatea Făgăraşului pentru a salva finanţele oraşului

După asasinarea lui Nicolae Bogdan, soţia şi cele două fiice se întorc la Făgăraş în casa părintească. În asociere cu Constantin  au activat la firma existentă din perioada interbelică. Au ajuns la un astfel de nivel încât la un impas financiar al Municipalităţii Făgăraş în scopul salvării finanţelor oraşului,  li s-a oferit spre vânzare Cetatea Făgăraşului pentru care preconiza după modelul vestic o amenajare de interes cultural,  dar şi turistic hotelier cu toate componentele care se impuneau la standardele anilor 1930.  Nu s-a putut realiza  acest plan întrucât a survenit, în luna mai 1932, moartea intempestivă a fratelui Constantin urmată după o lună de moartea surorii sale.

Tatăl notarului Săbăduş, avocat la Făgăraş

Mama notarului Mariana Săbăduş  după terminarea studiilor liceale de la Sibiu şi Beiuş a revenit în Făgăraş,  în anul 1926,  unde l-a întâlnit pe avocatul făgărăşean  Aurel Tamaş, care conducea biroul avocaţial al deputatului de Făgăraş în Dieta Maghiarã şi apoi în România, dr. Nicoale Şerban. S-au căsătorit  în anul 1929 şi după căsătorie s-au stabilit la Cluj unde el a funcţionat ca avocat până la cedarea Ardealului când s-au refugiat la Făgăraş din Ardealul de Nord. Aurel Tamaş provenea  din familie de ţărani din comuna Poieni-Cluj din şapte fraţi, toţi titraţi, trei fete fiind cadre didactice şi patru fii, doi cu studii juridice superioare, Aurel Tamaş având doctoratul în drept de la Viena, fratele mai mic licenţiat în drept al Facultăţii din Cluj care a fost părintele Institutului de criminalistică de pe lângă fosta Procuratură  generală din Bucureşti, recunoscut ca mare criminalist-eminent penalist, fratele mijlociu absolvent al Facultăţii de Agronomie din Cluj cu specialitate vinificaţie obţinutã în Franţa, cel de-al patrulea frate fiind funcţionar superior în Poşta Română.

Generaţii de jurişti

Se impune a fi menţionat, în spiritul tradiţiei de familie în profesiune juridicã, vărul matern al notarului Mariana Săbăduş, profesorul universitar doctor Camil Negrea de Pojorta, primul rector român al Universităţii din Cluj şi decan al Facultãţii de Drept din Cluj, şeful catedrei de drept Civil Austriac, contemporan al marilor corifei ai învăţământului superior din Cluj, el însuşi o mare personalitate care în paralel cu activitatea didactic-universitarã a fost avocat-reprezentant al României în litigiile derulate la Curtea Internaþională de la Paris i nu numai.  Trebuie menionatã i sora mamei notarului Săbăduş, Stella Elena Bogdan, absolventă a Facultăţii de Drept din Cluj i a Facultăţii de Litere şi Filozofie din Cluj cu licenţã susţinută la Facultatea omonimă din Munchen-Germania, revenită în ţară în 1940, stabilită la Bucureşti unde a profesat la cele mai înalte institute didactice şi academice până la reforma din învăţământ din anul 1948 când i s-a ridicat dreptul de profesie datorită studiilor făcute în Germania.

Albumul vechi de 200 de ani

M-am aplecat cu emoţie şi cu oarecare sfială asupra unui album de fotografie, păstrat cu multă grijă vreme de două secole. Legat în piele, cu o emblemă specială, frumos lucrată, poate chiar într-un atelier al vreunui meşteşugar din acei ani ai Făgăraşului, cu marginile întărite de fire metalice brodate cu migala meşterului iscusit. A trecut prin ororile războaielor, a cotropirilor străine, a depăşit gulagul bolşevic, iar mai apoi a înfruntat persecuţia comunistă. De bună seamă că persoanele care l-au ascuns de rigorile nesăbuite ale vremii au făcut parte din lumea bună a Făgăraşului, din elita târgului de la poalele munţilor care au adăpostit şi apărat regiunea în care se vorbea limba românească. Albumul este o mărturie a sfârşitului de secol XIX şi începutul secolului al XX-lea, o pagină de istorie a Făgăraşului. Între coperţile acestui album au fost aşezate cu iscusinţă acele fotografii care înfăţişează viaţa unor familii vechi făgărăşene. Ţinuta, veşmintele, înfăţişarea, ambientul, locaţiile, obiectele, bunurile celor imortalizaţi de fotografii zonei scot la iveală ceea ce reprezenta Făgăraşul. Un oraş intelectual, de calitate, un oraş aşezat în care fiecare îşi ştia locul. Reieşea însă şi bunul simţ, respectul pe care fiecare şi-l purta lui şi celor din jur. Impresionează, într-o fotografie, modul în care făgăgăşenii se salutau. ,,Am onoarea” însoţit de o fină aplecare a capului şi un zâmbet sincer. Nu mai găsim astfel de comportamente în ziua de astăzi care este dominată de ipocrizie, minciună, incompetenţă şi făţărnicie. Rareori mai întâlneşti o urmă a vechilor obiceiuri. Albumul cu 200 de ani vechime a fost păstrat de familia renumitului notar făgărăşean, Mariana Săbăduş. Şi parcă vrea să salveze însăşi fiinţa naţională aflată în pericol. (Lucia BAKI)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here