Interviu. Ovidiu Ovesea, primarul ales la Părău: ,,Am dat un mic exemplu la Părău şi am ajuns să fiu felicitat şi de opoziţie”

Comuna Părău are un nou primar, inginerul Ovidiu Ovesea, care are o bogată experinţă în domeniul urbanismului şi al fondurilor europene.  Şi-a propus să repună comuna Părău pe harta României, să schimbe faţa satelor din comună şi să ofere locuitorilor un confort sporit. Noul primar spune că se bazează în totalitate pe sprijinul comunităţii  atât cât îi va reprezenta interesele din funcţia de primar şi este convins de reuşita proiectelor sale.  Unii săteni şi mai ales contracandidaţii lui din campania electorală ar spune, ce caută un braşovean în fruntea comunei Părău?  Din neştiinţă sau din alte motive  ei nu ştiu că Ovidiu Ovesea îşi are rădăcinile în satul Veneţia de Sus,  ambii părinţi fiind localnici, tata Ovesea, iar mama pe linia Ovesia, două neamuri cu rădăcini vechi în acest sat. La nr. 17, chiar lângă biserică, este casa părintească a familiei Ovesea. Străbunicul său, Rică Ovesea, a fost primar în sat, un om foarte corect, aşa cum îşi amintesc bătrânii locului.  După ani de muncă la AFIR şi în Primăria Braşov, 15 ani, Ovidiu Ovesea s-a hotărât să urmeze linia înaintaşilor lui şi să  revină în satul natal, să preia frâiele şi să repună pe harta României comuna Părău. N-a fost uşor să obţină votul cetăţenilor, mai ales că în comună candidau reprezentanţii partidelor mari, PSD şi PNL, care, ba erau angajaţi prin primărie, ba au afaceri în satele arondate. Cu toate acestea, cu 15 voturi a surclasat candidatul la funcţia de primar din partea PNL, pe Stoica Ovidiu.

Comuna Părău, campioană  la vize de flotant

În multe localităţi, voinţa cetăţenilor a fost alterată de votul cu vize de flotant.  Părău  a fost comuna  cu cele mai multe vize de flotant înregistrate  la nivelul Ţării Făgăraşului, aşa cum a declarat directorul Serviciului Public de Evidenţă a Persoanei Făgăraş, Lucian Gavrilă. Peste 230 de vize au fost bifate aici pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020. Candidaţii s-au folosit de orice subterfugiu pentru a obţine conducerea comunei. La un scrutin electoral mai vechi au fost înregistrate vize de flotant şi pe adresa cimitirului satului.  ,,A fost o luptă la baionetă, trebuia să elimin metehnele vechi care s-au aplicat şi în campaniile electorale trecute. Am vorbit în presă despre acest lucru şi în paralel am sesizat toate instituţiile abiltate  să pună capăt  fenomenului. Reprezentanţi ai unui partid chiar m-au felicitat, spunându-mi că s-au folosit de intervenţiile mele pentru a bloca vizele de flotant. Dar eu  am avut  satul de partea mea” a explicat primarul ales al comunei Părău, Ovdiu Ovesea, PMP. Deşi este cunoscut şi la nivel naţional, fenomenul nu s- a vrut a fi stopat.  Sesizările primarului ales Ovidiu Ovesea atât la IJP Braşov, Poliţia Locală Părău, Pachet, BEC, BEJ au rămas fără vreun răspuns.  Chiar în ziua alegerilor, sătenii din Veneţia de Sus au ieşit în stradă să-şi susţină  favoritul, pe Ovidiu Ovesea. La secţia de votare au fost solicitaţi poliţiştii şi jandarmii când soţia unui candidat  reţinuse buletinele de identitate a doi angajaţi ai firmei care aveau alte opţiuni de vot decât soţul ei. În ziua votului  s-a dat şi o amendă de 2000 de lei pentru abateri de la legea electorală.

Funcţia de viceprimar va fi negociată

Numărătoarea buletinelor de vot a adus  o surpriză pentru toată lumea, o diferenţă de 15 voturi l-a  desemnat primar pe reprezentantul PMP.  Clasamentul a fost următorul: Ovidiu Ovesea (PMP)- 368 voturi; Stoica Ovidiu (PNL)- 353 voturi; Pătran Ion (PSD)- 299 voturi; Corneliu Grancea (independent)- 50 voturi. Legislativul de la Părău va avea următoarea componenţă: PNL-3 mandate; PSD: 3 mandate; PMP: 2 mandate; ProRomânia şi PER câte un mandat, iar independentul un mandat. O problemă importantă este acum stabilirea viceprimarului. Astfel intră în joc reprezentaţii partidelor politice care  vor negocia  funcţia.  Un rol de jucător va reveni primarului ales care va stabili cu care dintre consilierii locali, având funcţia de viceprimar, va putea lucra  în mandatul 2020-2024.

  Povaţa lui Grigore Vieru

Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu primarul ales de la Părău, Ovidiu Ovesea. A fost un dialog  pigmentat cu  multe idei de dezvoltare a comunităţii, bazându-se pe resursele naturale şi tradiţionale pe care le deţine  comuna.  Ovidiu Ovesea  a ţinut să precizeze  că a fost impresioat şi a apreciat  povaţa   lăsată de Grigore Vieru   fiului său, Călin: ,,Prea sus nu te ridica, te vor spânzura,  prea jos nu te apleca, te vor călca”. Ovidiu Ovesea este inginer, absolvent al Facultăţii   de Inginerie şi Prelucrare a lemnului din cadrul Universităţii Transilvania Braşov. Are un master în Ingineria si managementul  calităţii şi un master în Exploatări forestiere.

,,Un regim poate  fi schimbat de oamenii de rând”

Reporter: De ce aţi vrut să fiţi primar la Părău?

Ovidiu Ovesea: Am vrut să fiu primar la Părău pentru a repune această comună pe harta Românei. În ultimii 30 de ani nu s-a făcut nimic pentru comunitatea de aici, s-au risipit resursele naturale degeaba. Este o comună bogată, dar lăsată de izbelişte.  Sunt din Veneţia de Sus şi reîntoarcerea la origini nu poate fi decât un lucru bun, pozitiv. Dacă la alţii s-a putut, mi-am zis şi la Părău se poate, mai ales dacă şi comunitatea este deschisă la nou, la evoluţie. Acum pot spune, după acest rezultat, că se poate, corectitudinea făgărăşeană  poate învinge regimul viciat. Un regim poate  fi schimbat de oamenii de rând. La Părău s-a demonstrat, da, se poate.

R.: Ce v-aţi propus pentru comuna Părău?

O.O.: Aşa cum am prezentat şi în campania electorală, proiectele mele care vizează dezvoltarea comunei se bazează în principal pe resursele naturale existente în satele arondate. Am proiecte pentru fiecare sat al comunei pe care le voi depune spre finanţare pe diferite programe, fie ele europene fie naţionale. Nu mă ascund de nimeni şi spun că am venit să fac bani legal la Primăria Părău. Repet, legal. La Veneţia de Jos există ape termale  care pot fi valorificate. Cu mulţi ani în urmă au funcţionat aici băi termale, dovadă sunt fotografiile păstrate din acea vreme. Printr-un  proiect european se poate  reînfiinţa vechea staţiune balneoclimaterică.  În acest proiect, Primăria Părău ar avea 40% din acţiuni, iar restul de 60%  pot fi scoase la vânzare. Pe lângă beneficiile curative, ar însemna bani la bugetul local, o sursă de venituri care ar ajuta la autofinanţarea comunei.

Barza neagră, la Veneţia de Jos

R.: Veneţia este zona unde şi-a găsit mediul barza neagră, iar la Părău  laleaua neagră. Ştiaţi de aceste două specii rare?

O.O.: Barza Neagră a fost văzută  înspre Băile Veneției, este o specie rară, dar nimeni n-a anunţat specialiştii că o avem în zonă, poate se implicau şi înmulţeau specia.  În lume mai sunt  între  24.000- 44.000 de  berze negre.  În zona Părău  există laleaua neagră şi o mini poiană a narciselor, dar n-au fost promovate. Vreau să punem în evidenţă aceste resurse naturale.

R.: S-a vorbit despre vechea mănăstre de la Veneţia de Sus distrusă de generalul Bukow. În Ţara Făgăraşului au fost refăcute multe dintre vechile mănăstiri, dar la Veneţia de Sus, nu. De ce?

O.O.: La Veneţia de Sus se găsesc  ruinele vechii mănăstiri şi o peşteră cu stalactite, dar sunt în paragină.  Primăria a avut alocaţi 10.000 de lei pentru aceste obiective, dar n-a făcut nimic. Trebuie să desţelenim pământul pentru a reface mănăstirea. Vreau să arate ca în cetate  la Alba Iulia, ruinele să fie puse în evidenţă, sub sticlă.  Peştera de la Veneţia ar fi singura din Ţara Făgăraşului şi ţin să fie  pusă în valoare. Pe raza comunei sunt suprafeţe întinse de teren nefertile şi nefolosite, pe care putem  amplasa parcuri fotovoltaice. Dacă în zona Hoghizului  şi la Ucea funcţionează astfel de parcuri, la Părău de ce nu au fost atraşi investitorii?

R.: Aveţi în gând multe iniţiative, multe proiecte.

O.O.:  În comuna noastră avem apă de izvor, neclorinată. Va fi sursa de apă pentru satele comunei, iar surplusul nu va mai fi risipit ca până acum, va fi folosit pentru a aduce venituri la bugetul local. După tratamentele aferente, în general de reducere a calcarului, surplusul poate fi îmbuteliat.  Trebuie văzută forma legală, ar fi o sursă importantă de bani pentru comunitate.  Avem un râu, putem face minihidrocentrale, strict pentru asigurarea iluminatului public, astfel facem economie la buget. Sunt proiecte sustenabile pe care le voi aplica pentru comuna noastră.

Străzile să poarte numele cetăţenilor de onoare

R.: Ce proiecte aveţi pentru satul Grid?

O.O.:  La Grid există o carieră de piatră,  dar este  calcaroasă, piatra nu este bună pentru terasamente. Printr-un proiect putem exploata cariera, piatra se cere în grădinărit, etc.  Gridul este cel mai mic sat al comunei, dar a dat foarte mulţi intelectuali. Îl avem pe  Gheorghe al Slătinarului, eroul rezistenţei anticomuniste, este o legendă a satului.   Dl Popa deţine  inscrisuri, fotografii, obiecte referitoare la comunitate. Sătenii m-au rugat să-i ajut să facem un minimuzeu de tradiţii locale şi mă voi implica.

R.: Există cetăţeni de onoare în comuna Părău?

O.O.: După ce voi intra în Primăria Părău vă voi putea răspunde, documentat, la toate întrebările, dar în prezent mă rezum doar la proiectele mele de viitor.  Legat de cetăţenii de onoare, vă pot spune că mă voi documenta din punct de vedere juridic în privinţa redenumirii unor străzi din satele comunei. Acele străzi vor purta numele  oamenilor de onoare din comună, în semn de respect. Pot asemăna zona noastră cu Cheile Grădiştei, ideală pentru o infrastructură de agroturism. Cu investiţii putem atrage mulţi turişti în zonă.

R.: Vorbiţi cu mult respect despre  înaintaşii d-voastră. Ce proiecte au dezvoltat ei?

O.O.: Bunicul din partea tatei pe care-l moştenesc ca tărie, prin anii 60, a dezvoltat un proiect legumicol pe locul unde sunt  primăria şi şcoala. Vindea  pe sate legumele obţinute în seră. Urmând acea idee, eu vreau să construesc o seră de  tip suedez. Adică voi face terasamente în adâncime, iar la nivelul solului va fi sticlă. Acest proiect va reduce cheltuielile. Pe fiecare nivel, sub pământ, vom adapta legumele. Va fi un mediu propice, de exemplu,  pentru cultura de ciuperci.  Un alt proiect ar fi un gater, avem pădurea lângă noi, care nu va mai fi exploatată în interesul unui grup, ci pentru comunitate. Domeniul forestier nu-mi este deloc străin. Rumeguşul obţinut poate fi  folosit pentru căldură şi  pentru cultura de ciuperci. Sunt multe idei, se pot face bani din aceste proiecte.

Cea mai mare taxă de salubritate

R.: La Părău se plăteşte cel mai mult pentru  salubritate. Ce veţi face în acest sens?

O.O.: Cetăţenii din Părău plătesc lunar 18 lei/persoană taxa de salubritate. Este cel mai mare tarif din judeţ.  O firmă din Braşov a preluat aceste servicii, iar deşeurile sunt transportate la groapa de gunoi de la Braşov. Ştiu că Primăria Părău deţine şi utilaje pentru salubritate. Vom vedea cum s-a lucrat în aceşti ultimii ani şi vom încerca să reducem aceste cheltuieli. Ştiu că există  centrale de ars gunoiul, dar sunt foarte scumpe. Sper să reuşesc pe fonduri să achiziţionez o astfel de centrală, astfel voi reduce la zero pentru cetăţeni taxa de salubritate, dar voi oferi aceste servicii şi altor sate.  În urma arderii rezultă  cenuşă, iar fabrica este la doi paşi de noi, la  Hoghiz.  Soluţii sunt. Primăria Părău deţine multe utilaje, dar din câte ştiu  sunt prin sat, folosite de diverse persoane.

 R.:  Credeţi că veţi putea realiza aceste proiecte? Veţi avea angajaţi în Primăria Părău care să lucreze aşa cum doriţi?

O.O.:  Sunt sigur că da.  Vor rămâne în primărie doar persoanele care vor să lucreze şi care respectă programul şi fişa postului.  M-am hotărât să amenajez în mansarda primăriei o locuinţă pentru a nu face naveta de la Veneţia de Sus. Voi locui chiar în primărie. Dimineaţa, la 7.30, îi aştept pe angajaţi la muncă. Vor avea o jumătate de oră pauză, iar programul se va încheia la 16.30.    Procedural, cine rezistă rămâne, cine nu, nu. Când eram la Primăria Braşov, la 7.30 făceam deja autorizaţii, eram pe baricade. Deci se poate. În privinţa legislativului, voi prezenta şedinţele online, pentru ca lumea să vadă ce se votează,  cine nu votează şi de ce.  Va fi transparenţă totală în Primăria Părău.  Poate fi la fel în orice primărie, dar numai dacă se găseşte  un grup adevărat care să scoată făgărăşenii aceia  care au fost odată. Am dat un mic exemplu la Părău şi am ajuns să fiu felicitat şi de opoziţie. (Lucia BAKI)