Cel mai tânăr candidat din Ţara Făgăraşului, pentru Senatul României, se află pe lista PSD, pe poziţia a 2-a. Avocatul Marius Toanchină este făgărăşean get-beget şi a intrat în politică în urmă cu 6 ani. Din 2014 este membru al acestui partid politic, iar prin modul său de a analiza lucrurile crede că există o mare diferenţă între un politician şi un om politic. Într-un interviu acordat ziarului Monitorul de Făgăraş, av. Marius Toanchină a făcut o incursiune în istoria politicii româneşti de unde şi-a ales modelele pentru a-şi crea un viitor în acest domeniu. În biroul său au fost plasaţi la loc de cinste Eminescu, Iorga, Octavian Paler, dar are un respect deosebit şi pentru eroii Ţării Făgăraşului care au scris o pagină sângeroasă de istorie, numindu-l aici pe Ion Gavrilă Ogoranu, despre care spune că ,,este mai mult citat decât citit“. Vrea să acceadă în Senatul României pentru a ajuta producătorii din Ţara Făgăraşului, pe proprietarii de drept, dar şi pentru a susţine legi care să impună obligaţii şi nu doar drepturi pentru parlamentari, magistraţi şi alte categorii sociale. ,,Am acceptat candidatura cu speranţe de bine, de a face bine oamenilor, de a-i reprezenta, de a duce mai departe interesul lor în camera superioară a Parlamentului“, susţine avocatul făgărăşean.
R.: Candidaţi pentru un mandat de senator în camera superioară a Parlamentului României. Ce înseamnă această demnitate pentru dumneavoastră?
M.T.: Componenţa Senatului României, de-a lungul vremii, a depins de capacitatea poporului de a-şi selecta reprezentanţii. Vedem ce calitate avea Senatul României la începutul secolului, dacă ne uităm la membrii Academiei Române, care aveau certificate ale unor studii temeinice, elitiste, unde îi găsim pe un Octavian Goga, un Nichifor Crainic, Nicolae Iorga, mari oameni politici, intelectuali care au îmbrăcat şi haina politică, care au reuşit să dea statului altă formă. S-a alterat însă totul odată cu dizolvarea clasei politice de către Carol al II-lea, în 1938, când a distrus clasa politică, când şi-a păstrat doar oamenii fideli lui, lăsând ţara în haos. În perioada comunistă nu putem vorbi de un parlament ci de un sistem care n-a avut legitimitate. Au fost distruse partidele istorice, liderii lor au sfârşit, unii, în temniţele comuniste, alţii stigmatizaţi. După 90, reînvierea tradiţiei nu s-a mai făcut decât cu oamenii formaţi în sistemul comunist. Partidele de azi nu se ridică la nivelul celor de atunci, când liderii erau nişte aristocraţi. Azi, ar trebui ca noi să ne ridicăm la structura lor morală, patriotică. Utimul mare om politic a fost Corneliu Coposu, singurul care mai avea autoritate morală, care nu a cedat, dar a fost izolat. Este o mare diferenţă între politicianul de azi, care este preocupat din 4 în 4 ani doar de alegerile următoare, şi omul politic vechi, care nu vedea decât interesul naţional şi nu se ocupa decât de ţară şi de viitor. Asta e diferenţa dintre politicienii din ziua de azi şi cei din trecut.
R.: De ce aţi ales să candidaţi pentru un loc în Senatul României?
M.T.: Nu am avut niciun plan în sensul acesta, am revenit de curând în PSD, pot spune că este o conjunctură , o şansă care mi s-a oferit şi pe care am acceptat-o cu speranţe de bine, de a face bine oamenilor, de a-i reprezenta, de a duce mai departe interesul lor în camera superioară a Parlamentului.
,,Vin cu o imagine bună, neşifonată de luptele politice, a unui politician care tinde a deveni un om politic“
R.: Ce veţi aduce nou din această funcţie faţă de candidaţii anteriori, mă refer la perioada de după 1990?
M.T.: Vin cu o imagine bună, a unui politician care tinde a deveni un om politic, neerodată, neşifonată de luptele politice. Sunt un tânăr care vine dintr-o profesie liberală, o profesie pe care am respectat-o, întotdeauna mi-am respectat munca şi clienţii, nu sunt produsul unor lupte politice, al unor jocuri de interese, nu sunt produsul unor jocuri mai puţin ortodoxe sau mai mult oculte, nu sunt reprezentantul niciunei tagme care avea nevoie de o persoană pentru promovare. Sunt de sine stătător în politică, la acest moment.
R.: De ce aţi ales PSD?
M.T.: A fost singura mea opţiune politică în 2014, atunci când am intrat în politică, dar în februarie 2020 m-am retras. Atunci mi-am zis că, dacă voi mai face vreodată politică, singura formaţiune va fi tot PSD, nu-mi place ideea de traseism politic, nu-mi place ideea de a apăra interesele mai multor politicieni. Vreau să fu consecvent, sunt prea patriot să mă îndrept spre alte formaţiuni.
,,Adrian Năstase, un model politic în PSD“
R.: Daţi exemplu de o personalitate politică din PSD care vă place.
M.T.: Specific încă de la început, ca om politic îl admir pe Adrian Năstase. Este un om educat, manierat, cult. Greşelile fiecăruia cântăresc însă şi în sfera politicului, a intereselor. Dacă am fi avut mai mulţi politicieni de calibrul lui, cu siguranţă ţara ar fi fost în altă parte. Strict ca om politic, da, este un model, dar ţara noastră mai are nevoie şi de oameni politici care să exceleze şi în partea morală. Un alt exemplu ar fi Antonie Iorgovan, ,,Părintele Constituţiei“, poate şi prin prisma faptului că avem acelaşi domeniu de activitate. Ion Iliescu este exclus, el este un produs al comunismului, cu studii la Moscova. Noul PSD are nevoie de un Adrian Năstase ca om politic, este un produs al şcolii româneşti valorificat politic. Liderii actuali nu sunt la nivelul lui Adrian Năstase. Dacă din cariera unui om politic de azi excluzi caracterul politic, de multe ori nu mai rămâne nimic. În ziua de azi se prea alunecă în partea serviciilor. De aceea, consider că este imperios necesar să se coalizeze în jurul liderilor de azi din partid. În privinţa mea, pot spune că voi rămâne PSD şi voi accepta propunerile partidului.
Origini în satele Vad şi Ludişor
R.: Sunteţi perceput ca un tânăr patriot, care iubeşte istoria neamului, biserica şi tradiţiile. De unde aceste calităţi la un tânăr avocat?
M.T.: Este o moştenire de familie, o sumă de sentimente patriotice, iubire faţă de ţară, de glie, pe care am reuşit eu să le înglobez. Provin dintr-o familie de oameni simpli, oameni ai locului, bunicii din partea mamei sunt din satul Vad, iar din partea tatălui din Ludişor. Vadul este satul copilăriei mele. Când mă gândesc la Vad, mă gândesc la un univers idilic, pe care am fost privilegiat să-l am. Sunt din acea categorie pe care lectura ,,Amintirilor din copilărie“ îl plictisea. Ce citeam despre copilăria lui Ion Creangă eu trăiam, chiar mă întrebam de ce trebuie să le citesc pentru că eu le trăiesc? Este cea mai grea carte pe care am citit-o pentru că am lecturat-o la 9 ani şi am recitit-o după 30 de ani, când în viaţa fiecăruia apare nostalgia după vremurile de odinioară, de altădată, lipsite de responsabilităţi. La Vad am copilărit, am făcut grădiniţa, şcoala am început-o acolo și am terminat-o la Făgăraş. Am avut parte de doi bunici speciali. La Ludişor mi-am petrecut a doua parte a copilăriei, începând de la 14-15 ani, şi adolescenţa. Ne-am retras în partea tatălui, unde aveam gospodărie, unde erau oameni simpli şi frumoşi. Ludişor este un sat al rezistenţei anticomuniste, majoritatea satelor fiind angrenate, de altfel. Cinci din cele şase peroane care au săpat chilia Părintelui Arsenie Boca au fost din Ludişor. În faţa casei noastre era o fierărie unde veneau să-şi ascută uneltele, vorbim de anii anii 38-39, chiar şi în perioada războiului. Am urmat apoi şcoala generală la Făgăraş, liceul sportiv la Braşov, am cochetat cu fotbalul, dar am ales partea de educaţie în detrimentul sportului. Facultatea la Braşov, apoi am intrat în avocatură şi de 9 ani sunt avocat în Făgăraş. O profesie care mă prinde, cu mari satisfacţii. Nu m-aş vedea în altă ipostază. Sunt un om al locului, făgărăşean get-beget.
Repere reprezentative: Iorga, Eminescu, Paler, Ion Gavrilă Ogoranu
R.: Ca om politic, ce modele aveţi?
M.T.: Nicolae Iorga, un mare intelectual al acestei ţări, un mare istoric, recunoscut la nivel internaţional la acele vremuri. În opinia mea este al doilea mare român, primul este Mihai Eminescu, apoi Octavian Paler. I-am pus la loc de cinste în biroul meu. Sunt reperele reprezentative ale societăţii româneşti, în diferite epoci istorice. Pe Ion Gavrilă Ogoranu îl putem situa ca reprezentantul cel mai de seamnă pentru menţinerea şi păstrarea identităţii româneşti. Dacă Munţii Apuseni îl au pe Avram Iancu, zona Târgovişte pe Tudor Vladimirescu, mergând mai adânc în istorie vorbim de Horia, Cloșca şi Crişan, putem spune că istoria recentă se identifică cu Ion Gavrilă Ogoranu. A fost şi cea mai cruntă, cea mai nedreptăţită parte de istorie, ea nu se găseşte în cărţile de istorie, mai ales că, după 1945, cartea de istorie devine o maculatură unde regăsim doar lapte şi miere. Putem spune că această parte a istoriei este reprezentativă pentru Ţara Făgăraşului unde a fost cea mai dură opoziţie. Păcat că Ion Gavrilă Ogoranu nu este cinstit, cultivat, păcat că este mai mult citat decât citit, păcat că nu i se cunoaşte viaţa, el şi-a asumat această luptă, ,,băieţii din munţi“, aşa cum li se spunea, s-au opus unei perioade, poate cea mai cruntă din istoria umanităţii. Ea nu a avut nicio justificare, iar acei tineri, în entuziasmul lor, şi-au asumat această luptă, iar noi acum putem constata cât de vizionari au fost. Mă întreb unde am fi fost noi astăzi, unde ar fi fost această ţară, dacă nu ar fi venit această piedică în calea istoriei, comunismul. Eugen Ionescu spunea că a fost cea mai mare farsă a istoriei, cea mai mare escrocherie a secolului 20.
R.: De ce să vă acorde votul cetăţenii?
M.T.: Constat o tendinţă a oamenilor de a se îndrepta către persoane, partidele şi culoarea politică au trecut într-un plan secund. În primul rând sunt un om al locului, un om care înglobează valorile acestei zone şi ale acestei ţări, sunt un om neepuizat, neşifonat politic, nu am participat la jocuri politice, n-am făcut parte din nicio sferă de interese, iar valorile cu care am crescut, în special dragostea de ţară, corectitudinea, moralitatea, mă recomandă ca un bun reprezentant al românilor şi al Ţării Făgăraşului în special.
R.: A devenit o obişnuinţă ca oamenii politici să vină în mijlocul cetăţenilor din 4 în 4 ani. Cât de prezent veţi fi în mijlocul făgărăşenilor?
M.T.: Voi fi o prezenţă acivă, profesia mi-a impus acest ritm. Biroul senatorial îl voi avea la Făgăraş. Făgărăşenii trebuie să aibă un reprezentant al lor în care să aibă încredere, nu unul care să se întoarcă de la Bucureşti într-o caleaşcă, SUV cum i se spune acum, şi să treacă pe lângă ei ca şi cum n-ar exista. Avem nevoie de reprezentanţi care să rămână oameni ai locului, să ducă mai departe problemele oamenilor, să înglobeze aspiraţiile lor, să-i reprezinte la cel mai înalt nivel. Nu au nevoie de oameni care să uite, care să se dezbrace de haina locului şi să se transforme în nişte cosmopoliţi sadea.
R.: Ce critici aduceţi parlamentarilor?
M.T.: Lipsa de implicare, lipsa de empatie, lupta pe anumite proiecte primordiale şi prioritare ale Ţării Făgăraşului. De exemplu, centura, în momentul în care a apărut posibilitatea de a se realiza primul pas în derularea acestui proiect, a început o concurenţă acerbă în a-şi asuma merite, de fapt parlamentarii trebuia să-şi dea unul altuia prioritate şi să considere proiectul ca fiind al tuturor făgărăşenilor. Din păcate, parlamentarii nu au reprezentat făgărăşenii. Sunt doar proiecte confiscate politic şi valorificate electoral. Şi la centură şi la fabrica de pulberi s-au făcut mici paşi, nu sunt justificări pentru un mandat întreg. În ceea ce priveşte pensiile, făgărăşeanul se înglobează în categoria pensionarului român, cu pensii relativ mici în timp ce cheltuielile lunare sunt mari, preţurile au crescut, iar pensiile au rămas la fel. Legea care se referă la reducerea anilor de vechime la ieşirea la pensie nu ajută pensionarul de azi, pensia lui este aceeaşi.
,,Imunitatea parlamentară nu trebuie să aibă caracter absolut“
R.: Leafa unui parlamentar a fost deseori criticată , comparativ cu realizările lui. Ce părere aveţi?
M.T.: Cred că salariile parlamentarilor sunt suficient de motivatoare şi asigură stabilitatea familială a parlamentarului, de aceea nu au niciun motiv de a nu se pune în slujba cetăţeanului. Nu pot să spună că nu au un confort material, iar concomitent cu salariile, care sunt mult mult peste medie, ar trebui să li se impună şi nişte obligaţii. Din păcate, sunt două linii paralele. Iar imunitatea parlamentară nu trebuie să aibă caracter absolut. R.: Este nevoie de o nouă lege a justiţiei?
M.T.: Da, este nevoie de modificarea legilor justiţiei, este nevoie de răspunderea magistraţilor, sunt o tagmă cu drepturi, dar nu au răspunderi. Această tagmă, ca şi a parlamentarilor, se acoperă de o imunitate exagerată sau protectivă. Este nevoie de o lege clară, accesibilă, previzibilă. Constituţia trebuie de fapt modificată pentru a genera şi celelalte consecinţe.
,,Ţării Făgăraşului îi lipseşte clasa politică“
R.: Cum vedeţi Făgăraşul şi Ţara Făgăraşului în viitor?
M.T.: Sunt imperios necesare nişte legi bine centrate pe specificul zonei, pe crearea de locuri de muncă, pe dezvoltarea meşteşugurilor, atâtea câte mai sunt, pe dezvoltarea potenţialului turistic al zonei, trebuie să ne axăm pe ceea ce ne oferă Ţara Făgăraşului, să le valorificăm, iar plusul de valoare adus prin aceste activităţi să se ducă şi în alte zone. Făgăraşului îi lipseşte o clasă politică care să ţină cu zona, care să lase deoparte orgoliile de partid şi personale şi să se coaguleze pentru promovarea interesului local. Este prea multă ură, prea multă dezbinare, multe interese individuale contradictorii. Asta îi lipseşte Făgăraşului, înţelegerea, pacea şi de aici instabilitatea.
R.: Care sunt problemele Ţării Făgăraşului?
M.T.: În zona rurală cele mai multe probleme sunt legate de pământ, de dreptul de proprietate. De asemenea, sunt problemele ce vizează valorificarea produselor şi a muncii agricole. Producătorii ar trebui să fie doar producători, iar statul, prin diversele sale pârghii, ar trebui să se ocupe de valorificarea muncii, să existe centre unde producătorii să-şi poată aduce marfa, să nu mai existe problema depozitării, a valorificării. Am stat la o fermă în Belgia în 2017, unde totul era foarte bine organizat, fermierii nu aveau povara depozitării şi valorificării produselor. Dacă voi accede în parlament, voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a ajuta producătorii. Îmi voi convinge colegii parlamentari de starea precară a satelor româneşti, tendinţa lor de depopulare, de ajutorul de care au nevoie fermierii. Pe de altă parte, marii retaileri trebuie să înţelagă că ei nu sunt stăpâni şi noi sclavi. Pentru un pumn de galbeni, unii aleşi s-au vândut, a primat întotdeauna pentru ei interesul personal, fiecare a considerat că interesul lui este interesul naţional. Voi prezenta astfel de proiecte public şi atunci vom răspunde oficial în faţa românilor.
R.: Ce părere aveţi despre sistemul medical local?
M.T.: Trebuie dat drumul sistemului, lăsat să funcţioneze, nu trebuie confiscat politic. Consider că nu trebuie aduşi oameni politici care să conducă un domeniu pe care nu-l stăpânesc, trebuie condus de medici. Medicii trebuie să înţeleagă că trebuie să fie cu adevărat în linia întâi, să se creeze o elită a medicinei, să devină o elită a medicinei. Trebuie să-şi păstreze calitatea umană, să nu uite de importanţa actului medical într-o societate. La acest moment este oarecum confiscat.
(Interviu realizat de Lucia BAKI)
