Ştrandul Viromet din oraşul Victoria va rămâne închis şi în acest an, deşi era cel mai căutat loc de agremet din zonă.   ,,Ştrandul va rămâne închis şi nu va fucţiona nici terasa din incinta ştrandului’’ au spus reprezentanţii de la Viromet SA. Ştrandul Viromet era singurul obiectiv din Victoria care atrăgea în sezonul cald un număr mare de persoane, atât din oraş, din Ţara Făgăraşului, dar şi din Sibiu, Braşov şi  Bucureşti. Mulţi turişti veneau cu corturile pe care le montau în incinta ştrandului pentru a petrece concediul în acest ambient, la poalele munţilor  Făgăraş.  În vara anului trecut din cauza pandemiei acest obiectiv a fost închis, dar a funcţionat terasa din incinta ştrandului.

Istoria ştrandului Viromet Victoria

Ştrandul din Victoria era un obiectiv reprezentativ pentru Ţara Făgăraşului şi rivaliza cu cele mai mari ştranduri din ţară. Istoria ştrandului de la Victoria începe în anul 1958, la puţin timp după edificatrea combinatului chimic. Intreprinderea a finanţat această investiţie, dar a dislocat echipe de muncitori din cadrul fabricii pentru a lucra aici.  Primul inginer constructor care a coordonat construcţia obiectivului a fost Eric Konrad. Ca la orice investiţie de anvergură, primul pas a fost împrejmuirea terenului. Muncitorii au montat un gard de ciment care este  şi astăzi şi apoi au început săpăturile pentru bazine. Proiectul prevedea trei bazine. Primul bazin săpat a avut o adâncime de cinci metri, iar celelalte două bazine au avut dimensiuni mai mici, fiind destinate copiilor. În primii ani s-a amenajat o plajă cu nisip şi câteva bărăci destinate vestiarelor şi grupurilor sanitare.

  • ,,Îmi aduc aminte că am muncit la construirea ştrandului. Am scos pământul din gropile făcute de muncitori pentru amenajarea bazinelor. Pe vremea respectivă eram elev la şcoala profesională  şi făceam muncă voluntară alături de angajaţii combinatului. După finalizarea săpăturilor, bazinele au fost tencuite, apoi s-a montat faianţă şi s-a făcut instalaţia de încălzire a apei cu gaz metan. Erau nişte ţevi montate pe fundul bazinului mare. În perioada 1965- 1966 ştrandul din Victoria a devenit cunoscut în ţară pentru că avea apă caldă în bazine. Sportivii de la loturile naţionale de nataţie şi polo, dar şi sportivi de la diferite cluburi din ţară veneau în cantonament la ştrandul din Victoria. Aceştia erau cazaţi la hotelul din centrul oraşului, iar antrenamentele le făceau dimineaţa şi seara’’ a spus Ioan Şohan, fostul şef de la baza sportivă din Victoria.

În 1978 ştrandul din Victoria a devenit bazin olimpic

Ştrandul din Victoria a devenit bazin olimpic în anul 1978, după aproape 20 de ani de la inaugurare, la propunerea Federaţiei Române de Nataţie. În anul respectiv ştrandul a intrat din nou în şantier pentru a fi transformat  în  bazin olimpic. Modificările impuse au fost următoarele: adâncimea bazinului mare s-a redus de la 5 metri la 2,20 metri. Pe lângă faptul că s-a modificat adâncimea s-a modificat şi lungimea pentru a se încadra în cotele unui bazin olimpic. Atunci s-a renunţat şi la faianţa din interiorul bazinelor pentru că în sezonul de iarnă, din cauza gerului, faianţa se exfolia, iar în sezonul de vară lumea se accidenta, se tăia. Pentru a evita acest disconfort, s-a vopsit interiorul bazinelor. În anul 1990, ştrandul de la Victoria a intrat într-un program de modernizare când s-au construit grupurile sanitare cu duşuri, s-a amenajat terenul de volei cu nisip lângă staţia de filtrare, au fost amenajate terenurile de volei de câmp şi un teren betonat multifuncţional. Ultimele modernizări s-au făcut în  perioada 1991 – 1992 când s-a finalizat construcţia de la intrare în ştrand, acolo unde sunt şi astăzi caseria, terasa şi restaurantul.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here