Interviu. Darius Cupu, olimpic şi student de 10.00: ,,Vrem şi suntem capabili să facem o schimbare în societatea românească”

Dacă majoritatea elevilor de la CN Radu Negru din Făgăraş l-ar avea ca model pe Darius Cupu, promoţia 2019, colegiul s-ar situa alături de ,,Meşotă” sau ,,Şaguna”  în topul celor mai bune licee din judeţul Braşov.  A obţinut un 10.00 curat la bacalaureat alături de alţi 3 elevi din Braşov. A fost olimpic la limba franceză cu medalie de bronz, dar a excelat la toate materiile de sudiu. Iar handbalul a însemnat pentru el pasiune, sperând să facă performanţă  la vreun club renumit din ţară. Darius Cupu a fost excepţia care a întărit regula la ,,Radu Negru”, demonstrând că doar prin multă muncă, rezultatele nu se lasă aşteptate.  Pentru fostul elev de excepţie, munca se traduce simplu în note de 10.00, pentru că nota maximă exprimă nivelul cel mai înalt de cunoştinţe pe care-l poţi dobândi.  Deşi are doar 20 de ani, Darius ştie unde vrea să fie şi peste 10 ani, dar şi rolul  pe care-l va avea în societatea românească. Se  declară patriot şi vrea să-şi pună la bătaie toate cunoştinţele dobândite prin sacrificiu şi muncă zilnică la picioarele societăţii româneşti pentru a ajuta la salvarea ei din ,,mocirla” în care a ajuns. Şi nu va fi singur, ci împreună cu colegii de generaţie  care au excelat în activitatea educaţională. ,,Putem, vrem, avem cunoştinţe pentru a ne implica” explică Darius. Nu se vede în politică, dar îi aduce multe critici. A urmat Dreptul, singurul domeniu care-l va ajuta să-şi ducă la bun sfârşit ţelul propus.  Cu rezultatele de excepţie din liceu şi de la examenul maturităţii putea să urmeze orice facultate, dar a ales Facultatea de Drept de la Universitatea Transilvania Braşov, unde a apreciat colectivul profesoral şi modul în care sunt primiţi şi respectaţi studenţii. Şi aici s-a evidenţiat şi s-a plasat în vârful piramidei cu rezultate de excepţie. L-am găsit pe Darius Cupu la fel de ambiţios şi hotărât ca în liceu. Este o plăcere să stai de vorbă cu Darius, discuţia cu el  îţi insuflă  speranţa că  generaţia tânără poate să  aducă o schimbare, să înlocuiască  nonvalorile cu oameni capabili şi profesionişti, să fie o punte între tradiţional şi modern fără să derapeze spre extreme, aşa cum are tendinţa societatea de astăzi.

 Reporter: Suntem în plin examen de bacalaureat, cu emoţii pentru absolvenţii   care  aşteaptă rezultatele după 4 ani de muncă pe băncile liceului. Cum a fost în iulie 2019, când ai susţinut examenul maturităţii?

Darius Cupu:  În urmă cu 2 ani au fost patru medii de 10,00 la bacalaureat  la nivel de judeţ,   doi elevi de la CN ,,Andrei Şaguna”,  unul de la CN ,,Unirea” şi eu de la ,,Radu Negru”. Eu am luat 10.00 pe linie şi era normal. Pot spune că a fost prima promoţie care a obţinut media 10.00 la bacalaureat  după 10 ani. Concret, în 2009 au mai fost 2 medii de 10 pe judeţ, pe care le-au obţinut elevii de la Făgăraş.  Nu ştiu ce va fi în acest an.

R.: Cum îţi explicit situaţia?

D.C.: CN ,,Radu Negru” este un liceu bun în care dacă vrei tu poţi să faci performanţă pentru că profesorii te vor ajuta. Însă, din păcate, în momentul  acesta tinerii nu mai sunt aşa dispuşi să muncească. Cred că este o culpă comună, a sistemului, care nu mai atrage elevii spre performanţă, dar şi partea noastră  pentru că nu mai vedem în Educaţie o şansă.  În clasa a XII E eram 41 de elevi , mulţi transferându-se de la mate-info la uman pentru că ba n-au făcut faţă, ba nu s-au mai regăsit la acest profil.  Cred că este şi un snobism, toată lumea vrea să dea la mate-info, iar  mulţi nu mai termină decât la uman.

,,Radu Negru, locul 4 sau 5 pe judeţ”

R.: Este ,,Radu Negru” în primele  colegii din judeţ?

D.C.:   Performanţă se poate face la Radu Negru pentru că toţi profesorii ne ajută, dar trebuie să-ţi  dai seama că poţi şi că eşti dispus să munceşti. Eu am o mare admiraţie pentru profesorii mei pentru că de la fiecare am avut de învăţat câte ceva, nu doar informaţiile, dar şi pasiunea pentru ce faci, disponibilitatea la efort. Nu sunt de acord că ne batem cu ,,Şaguna” şi ,,Meşotă”, suntem al 4-5-lea din judeţ.  Am experienţa olimpiadelor şi pot spune că elevii de acolo  sunt nişte genii, că părinţi le cer, sunt extraordinari. Vorbeau 4-5 limbi străine,  participă la  concursurile NASA, au cunoştinţe vaste, nu ne comparăm cu ei. La Radu Negru prestigiu există, dar la cele din Braşov, aria de selecţie este ridicată, la ,,Şaguna” se dă admitere în clasa a V-a, acolo vin profesori universitari să predea.

Meditează elevii pentru bacalaureat

R.: Ce poţi spune despre generaţia de astăzi?

D.C.: E o generaţie văduvită, e teribil de greu pentru ei, nu au avut festivitate, banchet,  au fost privaţi de nişte momente pe care nu le mai pot trăi pentru că liceul înseamnă mai mult decât bac-ul. Finalul  clasei a XII-a pe noi ne-a unit, pe ei, sigur, i-a despărţit. Pandemia a afectat, dar  măsurile n-au fost cele mai coerente  şi mai eficiente.

R.: Ai urmărit modul în care a decurs examenul de bacalaureat în acest an, subiectele?

D.C.: Da, mai ales că am ajutat câţiva prieteni să se pregătească pentru examen. Subiectele în acest an au fost o ţeapă pentru că au fost cele de la simulare. Cei diligenţi au învăţat, au ştiut, ceilalţi, nu prea.  Elevii pe care i-am ajutat la  română   erau receptivi, inteligenţi, dar nu erau dispuşi la muncă, nu lucrau independent. Acestea sunt de fapt problemele generaţiei. Eu vorbesc din perspectiva celui care a primit ceva doar dacă a meritat.

Îndrăgostit de limba franceză

R.: Ai schimba ceva din programa şcolară?

D.C.: Da, aş schimba mult. La limba română aş introduce în programă operele unor femei,  aş băga autori români, nu trebuie să negăm valoarea lor.   Consider că  Lăpuşneanu este învechit, nu poţi învăţa nimic din el. L-aş introduce pe Octavian Paler.   La istorie aş introduce Rezistenţa anticomunistă, de fapt profesorul Streza ne-a adus în vedere moştenirea zonei, eu chiar am scris-o la BAC.  Aş pune  accent pe limbile străine în contextul UE, pe dezvoltarea capacităţilor de comunicare.

R.: Ai participat la olimpiadele şcolare şi ai avut şi rezultate foarte bune. De ce limba franceză?

D.C.: Da, am obţinut bronz pe ţară la olimpiada naţională de limba franceză. Bunica din partea mamei a fost profesoară de franceză, Stângu se numea, şi de la ea am moştenit înclinaţia pentru limbi străine. Am obţinut diploma DALF (diplomă aprofunată de limba franceză de la ministerul Educaţiei din Franţa), din 7 nevele eu am luat VI. Cunosc limba franceză şi limba engheză nivel avansat, franceză  spre nativ,  spaniolă avansat, dar n-am mai avut timp să o aprofundez.  Am participat  în fiecare an şcolar la olimpiade.

Handbalul, o pasiune

R.: Ai jucat şi joci handbal în continuare. Este o pasiune?

D.C.: Am avut speranţe cu handbalul, visam să fiu handbalist profesionist, dar ţinând  cont de instabilitatea din România, tot şcoala a rămas pentru mine pe primul  loc, iar handbalul în subsidiar. Am fost la CSS Făgăraş până în 2012, iar după  terminarea liceului la Dinamo Braşov, acolo am încheiat şi junioratul. Ne-am calificat în primele 8 echipe din ţară, dar a venit pandemia, care ne-a luat   şansa de a juca handbal între primele 3 echipe din ţară. Atunci am avut o mare dezamăgire şi mi-am zis că e gata cu handbalul deşi eram pe val, marcam 15 goluri pe meci. După o pauză, în octombrie 2020, am venit la CSM Făgăraş. N-am fost căutat până atunci, dar am acceptat oferta  pentru că îmi permitea contractul să merg la examene şi  la şcoală când aveam nevoie.  Am venit la CSM pe la mijlocul campionatului. Erau handbalişti străini, eram debusolat acolo, nivelul antrenamentelor era extrem de ridicat, nu avea nimeni aşteptări de la mine, nici eu. M-au chemat pentru că clubul avea  nevoie de jucători Under 21 pentru că altfel era depunctat de federaţie. Am semnat un contract cu un salariu minim pe economie.  Dar pe fondul căderii echipei am urcat eu, mulţi au plecat că nu au fost plătiţi. Am jucat puţin, doar din decembrie, dar în retur am dat 45 de goluri în 18 meciuri. Crescusem de la a fi umplutură, la principalul marcator al echipei.

Vrea să ajungă magistrat

R.: De ce ai ales Facultatea de Drept din Braşov, mai ales că aveai multe oferte?

D.C.: Bătălia a fost între Litere şi Drept, dar am ales Dreptul datorită  perspectivelor care mi se oferă, mai multe meserii, iar cu Dreptul răzbaţi.  Obiectivul meu pe termen mediu este INM Bucureşti. Mă aşteaptă la terminarea facultăţii  un concurs infernal, 2000 candidaţi pe 197 locuri de magistraţi, pretenţiile sunt foarte mari, pe lângă conţinutul juridic cert, se cer şi  multe alte calităţi, discurs, înţelegerea  fenomenului legal juridic naţional şi european.  Am  publicat 2 articole pe tema drepturilor personalităţii în revista de specialitate ,,Universul juridic”. În curs de publicare am un articol pe aceeaşi temă în volumul Conferinţei Internaţionale de Drept organizată de Universitatea din Regio di Calabria. Am participat cu lucrări la conferinţe internaţionale şi recent am câştigat Sesiunea de comunicări ştiinţifice  a studenţilor cu lucrarea ,,Dreptul sportivului la propria imagine”.

R.:  Ce latură a Dreptului o îndrăgeşti cel mai mult?

D.C.: Sunt conştient că muncesc pentru mine, iar munca n-a păcălit pe nimeni.  Sunt colegi care  îşi iau examenele cu 5 sau 6 şi sunt mulumiţi, dar suntem foarte puţini care  ştim că efortul depus pentru un simplu examen este foarte puţin pentru a ajunge un bun avocat sau un bun procuror, pentru că nu ajunge ce faci la curs, ci trebuie să munceşti foarte mult individual.  Aş alege civilul de departe, e cel mai des întâlnit în viaţa cotidiană, e peste tot.  Îmi place şi penalul, dar e abstract şi e nevoie de mult mai multă muncă. Îmi place şi dreptul internaţional pentru că m-au interesat întotdeauna situaţiile geopolitice.

,,În Făgăraş este dezordine, e haos”

R.: După studii, te-ai  întoarce în Făgăraş să profesezi?

D.C.: Dacă ar fi să mă întorc în Făgăraş, aş face pentru familie, orice alt motiv este exclus. Familia este pentru mine  totul,  fără părinţi, familie,  n-aş fi reuşit să ajung aici, m-au susţinut întotdeauna şi m-au încurajat.   În Făgăraş e dezordine din toate punctele de vedere, e haos de la trafic până la salubritate, oraşul nu e pus în valoare, nu  atrage pe nimeni înapoi, nu oferă perspective  de devoltare. E un oraş mic, dar un nivel minim  în care să te dezvolţi ar putea să ţi se ofere. Sunt în asentimentul multor tineri spunând asta, de aceea ei, dacă au posbilitatea să rămână în Braşov, Bucureşti, rămân acolo. Este acelaşi motiv pentru care pleacă românii din ţară,  pentru că nu li se oferă nimic.

 Celine Dion şi Federer, modele pentru Darius

R.: Ai modele în viaţă?

D.C.: Da. Celine Dion îmi place, e un model de a-ţi duce dârz viaţa mai departe indiferent prin ce treci, iar ea îşi duce viaţa într-un mod remarcabil.   Este motorul care m-a făcut să învăţ franceza. Roger Federer, un alt exemplu pentru mine. Tenismen, etalonul sportivului, vorbeşte 8 limbi străine, de o eleganţă ieşită din comun şi pe teren şi în afara lui, are un nivel greu de atins, îşi face datoria de jucător, de soţ, era nervos când nu câştiga, apoi s-a cizelat, s-a controlat, a devenit sportivul inteligent aşa cum trebuie toţi să fie. Aşa mă vad şi eu. Pe cine aş putea să am model în Româna? Poate sunt nedrept că o avem şi noi pe Neagu, dar nu mi-a venit în minte. Din politică, cu siguranţă nu. Persoane pe care le admir sunt multe, dar nu modele. Dacă nu visăm  nu ajungem sus, pretinzi puţin atingi puţin. Nu pun presiune pe mine, iau totul aşa cum vine.  Contează cum ai învăţat, cum te respecţi tu pe tine.

,, În teorie  justiţia nu are treabă cu politica, dar în practică nu e chiar aşa”

R.: Voi, cei din această generaţie, cum vă raportaţi la societatea noastră?

D.C.: Eu nu vreau să plec din ţară, deşi am avut posibilitatea, eu  sunt  mândru să fiu  român. Nu sunt împotriva progresului, nu putem nega ce se întâmplă, dar nici să mergem în extremă. Trebuie să fie un echilibru între tradiţional şi modern, trebuie să existe libertate.  Tradiţiile trebuie păstrate, dar nu trebuie neglijat ceea ce este evident.  Noi trebuie să aducem schimbarea, dacă nu noi alţii nu o vor face şi rămânem cu  nonvalorile. Să ştiţi că suntem mulţi cu capacităţi şi care  ne vom implica. Se spune că dacă nu te implici în politică nu reuşeşti, dar eu nu vreau să mă implic în politică şi de aceea am şi ales  Dreptul.  În teorie  justiţia nu are treabă cu politica, dar în practică nu e chiar aşa. Eu am încredere în mine şi cei pe care-i cunosc, foarte mulţi din Făgăraş, putem  schimba lucrurile. Vrem să schimbăm şi suntem capabili.  (Interviu realizat de Lucia BAKI)