O descoperire arheologică de excepție a fost făcută recent  în județul Brașov. Trei brățări dacice din argint, cu reprezentări antropomorfe unice, au fost descoperite de un tânăr cu ajutorul unui detector de metale. Obiectele, care vor fi restaurate și evaluate de specialiști, au fost predate Direcției Județene pentru Cultură Brașov. Cele trei obiecte au fost descoperite la rădăcina unui copac şi sunt  într-o stare de conservare excepțională, titrează rfi.ro. În ultimii ani  „arheologii” amatori din România au descoperit cu ajutorul detectoarelor de metale  sute de monede antice, unelte, bijuterii sau topoare de bronz vechi de mii de ani, care au ajuns în custodia muzeelor, în timp ce descoperitorii au primit din partea statului, conform legii, până la 45% din valoarea descoperirii.  ,,Persoanele care descoperă obiecte considerate tezaur pot primi 30% din valoarea estimată de către specialiști a obiectelor descoperite sau maxim 45% dacă este de importanță majoră drept recompensă” spune legea.  Sunt cazuri în care descoperitorul nu cere recompensa și face donație către direcția județeană de cultură. În cazul în care se cere recompensa, iar în termen de 18 luni nu este primită,  descoperitorul poate da în judecată și în scurt timp câștigă procesul și va obține și recompensa cerută.

Tot mai mulţi detectorişti

Pentru a deveni detectorist, persoana are nevoie de  cazier, o taxă de 10 lei la trezorerie sau la finanțe, copii după documente, o cerere depusă  la Inspectoratul Ludețean de Poliție și factura în baza căreia a achiziţionat detectorul.  Un detector bun pornește de la  200 de euro și poate ajunge la 3.000 de euro.

Tezaurul de la Părău, în două dosare

Emil Şulea a dat în judecată  Muzeul Ţării Făgăraşului, Statul român,  CJ Braşov, Ministerul Culturii şi CL Făgăraş pentru a primi tezaurul descoperit în urmă cu 4 decenii  de tatăl lui,  Dumitru Şulea, în curtea lui de la nr. 47 din Părău. Tezaurul  se află la Muzeul Ţării Făgăraşului. Judecătoria Făgăraş a respins bărbatului acţiunea civilă prin  sentinţa nr. 762/2019  emisă în luna martie 2019, uzând de un act normativ comunist, respectiv  Decretul 167/1958 care stipula  un termen de prescriţie de 3 ani. Fiul lui Dumitru Şulea cerea, în acest dosar,  recompense băneşti constând în 30% din valoarea tezaurului şi plata unei bonificaţii suplimentare de 15% din valoarea tezaurului.  Judecătoria Făgăraş a respins cererea lui Emil Şulea ca fiind prescrisă. Acum este pe rol un dosar civil. Un caz similar s-a întâmplat  la Bucureşti când un moştenitor a cerut de la Muzeul Naţional de Artă al României două tablouri,  ,,Călugăriţa” şi ,,Judith cu capul lui Holofern” de autori necunoscuţi. După ani de procese,  respectivul reclamant a primit tablourile.

Ce ştim despre Tezaurul monetar de la Părău?

Doi istorici de la Muzeul Ţării Făgăraşului au editat  în 1998 volumul  intitulat ,,Tezaurul monetar de la Părău,  Sec XIV-XVII” sub patronajul Muzeului. Gheorghe Dragotă şi Ioan Frătean  au prezentat povestea tezaurului şi au explicat valoarea istorică a acestuia în urma unei cercetări minuţioase. ,,Tezaurul  a fost descoperit  întâmplător, în anul 1979, de către cetăţeanul Dumitru Şulea, în timpul unor lucrări agricole efectuate în grădina casei moştenite de la rude plecate în America, cu numărul 47, din vatra satului Părău. Descoperitorul a sesizat muzeul din Făgăraş, după care un colectiv de la acest muzeu, condus de Ioan Ciupea, directorul de atunci al muzeului, s-a deplasat la faţa locului şi a efectuat săpături sistematice, în urma cărora a fost dezgropat întreg tezaurul. Acesta a fost îngropat într-un vas de lut ce s-a păstrat doar parţial. Lipsa fundului vasului se explică prin faptul că, în timpul lucrării pământului, acesta a fost spart şi dus  cu plugul în altă parte, astfel nu a mai putut fi recuperat în timpul cercetării în teren. Monedele au fost aşezate  într-un săculeţ din pânză de in, din care s-au recuperat  mai multe fragmente. Săculeţul cu monede  fusese depus într-o oală aşezată, cu gura în jos, pe o lespede de piatră. Vasul este o oală mai mare, cu o singură toartă, lucrat din pastă roşie, bine arsă. În starea actuală înălţimea lui este de 12 cm, diametrul gurii este de 12 cm, iar diametrul maxim de 16 cm. Tezaurul, vasul şi fragmente de săculeţ se păstrează la Muzeul Ţării Făgăraşuluiu. Tezaurul monetar, astfel recuperat,  constă dintr-un număr de 5372 piese, emise în nu mai puţin de 27 ţări, regate, provincii sau oraşe şi 16 nominale (tipuri monetare). Tezaurul poate fi categorisit ca unul dintre cele mai mari tezaure de acest fel din ţară. Monedele tezaurului au fost emise în Transilvania (24 piese), Ungaria (3993 piese), Polonia (770 piese), Prusia (153 piese), Boemia (149 piese), Lituania (46 piese), Riga (52 piese), Swidnica (66 piese), Gdansk (47 piese), Tirol (2 piese), Salzburg (1 piesă), Brieg (40 piese), , Saxonia, Neumark, Moravia, Cieszyn, Minden, Glogau, etc. Prin numărul mare de emitenţi, tezaurul de la Părău este unul dintre tezaurele cu compoziţia cea mai variată dintre cele descoperite şi publicate până acum în Transilvania. Monedele tezaurului reprezintă o valoare de 10.500 dinari, iar îngroparea lui, probabil, a avut loc în anii 1602-1603 şi trebuie pusă în legătură cu luptele şi tulburările ce urmează după asasinarea lui Mihai Viteazul, culminând  cu luptele din anii 1602-1603 între generalul Basta şi Moise Szekely. Tulburările legate de lupta de la Şercaia, din 1602, în care şi-a pierdut viaţa căpitanul cetăţii Făgăraşulu, l-au determinat pe proprietarul tezaurului să-l pună la adăpost, îngropându-l” (Tezaurul monetar de la Părău, sec XIV-XVII, autori Gheorghe Dragotă, Ioan Frătean).

Valoarea tezaurului monetar

Autorii volumului spun că valoarea totală a tezaurului este de 10.100 dinari. La preţurile practicate în sec XVI la Braşov, puterea de cumpărare a posesorului tezaurului ar fi:

  •   1 vacă costa 160 dinari, deci se puteau cumpăra 62 vaci
  •   1 porc costa 80 dinari, se puteau cumpăra 123 porci, o adevărată fermă
  •   1 iapă costa 320 dinari,  proprietarul putea avea în gospodărie 31 iepe
  •   La acea vreme se foloseau pieile de bou, de lup sau de vulpe. Din valoarea tezaurului, proprietarul putea cumpăra 505 piei de bou sau 101 piei de lup sau 420 piei de vulpe.

,,Posesorul lui era un ţăran înstărit al satului Părău, tezaurul făcând parte din aşa zisele tezaure ţărăneşti transilvănene…Situaţia tulbure, luptele şi deplasările de trupe, mai ales trupe de mercenari, care trăiesc pe socoteala populaţiei, l-au putut determina pe proprietarul tezaurului să-şi pună în siguranţă avuţia. Erau bine cunoscute jafurile groaznice ale mercenarilor lui Basta în diferite părţi ale Transilvaniei” (Idem).

Tezaurul de la Cuciulata

Tot în Ţara Făgăraşului, în urma săpăturilor, a fost descoperit  Tezaurul monetar de la Cuciulata. Acesta  conţine 2000 piese datate în sec. XV-XVI, de la Matei Corvin (1458-1490), al Ungariei, Sigismund August (1548-1572) al Poloniei şi până la Sigismund Bathory, principe al Transilvaniei, care continuă emisiunile anterioare ale lui Ştefan Bathory (1576-1586). Tezaurul este compus din dinari, groşi laţi, creiţari, piese monetare emise în  Ungaria, Transilvania, Polonia, Teschen, Elbingm Gdansk, Riga, Liegniz-Brieg şi Lituania.  Tezaurul a fost constituit în a II-a jumătate a sec XVI, compoziţia fiind cea specifică tezaurelor transilvănene. (Lucia BAKI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here