Mult trâmbiţatul PNRR avantajează, la fel ca mai toate programele naţionale, apropiaţii decidenţilor politici. Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanță, salarii și hârtii, susține europarlamentarul Victor Negrescu. „Mai exact, aproape 10% din fonduri sunt cheltuiți pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent” explică europarlamentarul Victor Negrescu.
- „Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanță, salarii și hârtii. Mai exact, aproape 10% din fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt cheltuiți pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent sau pentru care există deja studii realizate anterior cu fonduri europene ori cu sprijinul organizațiilor internaționale. Dacă actualii guvernanți tot inventează condiționări pentru PNRR, precum înghețarea pensiilor și a salariilor, creșterea taxelor și creșterea vârstei de pensionare, poate se gândesc să condiționeze fondurile de folosirea lor corectă și transparentă. Fiecare ministru să semneze pentru reformele și proiectele propuse iar dacă ele nu se realizează sau nu dau niciun rezultat să dea banii înapoi, în frunte cu cei care au coordonat tot procesul. Cred că ar fi un demers apreciat. Organizațiile patronale nu sunt mulțumite pentru că PNRR nu oferă niciun sprijin pentru IMM-uri, sindicatele sunt nemulțumite de reformele anti-sociale propuse, organizațiile de mediu vorbesc de un dezastru ecologic și o oportunitate ratată, organizațiile neguvernamentale reclamă lipsa de măsuri pentru sprijinirea tinerilor și seniorilor, și lista de nemulțumiri continuă. Guvernanții ne spun că nu puteau să îi mulțumească pe toți dar mă întreb pe cine mulțumește acest PNRR în afară de anumiți consultanți apropiați lor”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook.
Un sfert din fondurile mediului privat de afaceri se duce pe comisioane
Constatările europarlamentarul Victor Negrescu coincid cu cele ale Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care a analizat destinaţia fondurilor alocate prin PNRR. Din analiza respectivă reiese că 286 milioane euro, adică 22% din valoarea totală alocată pentru finanţarea mediului privat de afaceri, reprezintă costuri de administrare, comisioane şi alte cheltuieli pentru entităţi terţe, titrează bursa.ro.
- „Practic, din 1,3 miliarde euro, aproape 1/5 sunt alocaţi pentru asistenţă tehnică şi comisioane bancare. Cu aceşti bani se puteau susţine încă 6000 de start-up-uri, spre deosebire de doar cele 69 de start-up-uri ce vor fi finanţate prin PNRR„, a declarat, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.
Din analiza efectuată de CNIPMMR reiese că enităţile terţe vor beneficia de plata unor comisioane chiar şi după finalizarea PNRR, adică după 31 decembrie 2026. Reprezentanţii antreprenorilor din ţara noastră au mai constatat că, la aceste costuri, se adaugă încă 170 milioane euro alocaţi asemănător pe 15 categorii din PNRR, pentru asistenţă tehnică, sesiuni de training, consultanţă, studii de analiză, diagnostic şi prognozare.
Prima tranşă, 1,8 miliarde euro
Comisia Europeană a transferat României suma de 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare, echivalentul a 13% din totalul de granturi alocate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Depus la Comisia Europeană în luna mai, cu o întârziere de o lună, Planul de Redresare si Rezilienta a primit ultima aprobare de la Bruxelles la finele lunii octombrie. Criza politică a dus la însă la înârzierea granturilor.
- „Comisia Europeană a transferat României 1,8 miliarde de euro sub formă de finanțare. Banii vor ajuta la realizarea reformelor și investițiilor cruciale din Planul Național de Redresare și Reziliență” a declarat Eric Maner, purtător de cuvânt Comisia Europeană.
