Statuia Doamnei Stanca, edificată în 1938 de sculptorul Spiridon Georgescu. ,,Asociaţia Femeilor Române” din Făgăraş s-a ocupat de proiect

     La începutul secolului trecut, femeile făgărăşene erau deosebit de active, aveau un cuvînt de spus în tîrg şi se implicau în viaţa oraşului. Ele s-au organizate în asociaţii cu profil social şi cultural. Erau renumite acţiunile caritabile şi de asistenţă socială ale ,,Asociaţiei femeilor române”, ,,Reuniunea femeilor ortodoxe”, ,,Reuniunea femeilor greco-catolice”, ,,Reuniunea femeilor evanghelico-luterane”. Gruparea Femeilor Române, filiala Făgăraş, s-a ocupat de edificarea statuii Doamnei Stanca la sugestia lui Nicolae Iorga care a vizitat în acea vreme oraşul. Ele au fost iniţiatoarele proiectului de construcţie al statuii, dar s-au ocupat şi de strîngerea de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor de construcţie. Prin spiritul lor activ i-au convins pe oamenii de afaceri din Făgăraş să se implice financiar în proiectul lor. Numele finanţatorilor se pot vedea şi astăzi pe soclul statuii. Tot ele au căutat meşterii cei mai potriviţi pentru acest proiect. Statuia bust a Doamnei Stanca a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974) şi este aşezată în faţa Cetăţii Făgăraşului. 

Au edificat un monument pentru eroii oraşului

 Nu a fost singurul proiect al asociaţilor de femei din Făgăraş. În ziarul judeţului Făgăraş care se numea ,,Oltul” se consemna la 16 aprilie 1920 că femeile din Făgăraş s-au organizat în societatea ,,Mormintele eroilor căzuţi în Războiu” care era preocupată de îngrijirea mormintelor făgărăşenilor care au murit pe front. Una dintre acţiunile organizate de femei era proiectarea unui film în sala Transilvania, iar încasările să fie folosite la îngrijirea locurilor de veci ale eroilor. Acelaşi ziar titra că sala Transilvania era, la astfel de acţiuni caritabile, arhiplină. În anul 1931 din iniţiativa şi prin contribuţia Societăţii de ajutor şi cultură din Galaţi-Făgăraş a fost ridicat un monument în memoria eroilor din primul război mondial. Autorul a fost sculptorul Dănilă Schneider. Obeliscul era susţinut de un soclu în trepte şi era realizat din gresie. La bază se afla un vultur din bronz, cu aripile desfăşurate, cu o cruce în cioc, aşezat pe o cască militară. În partea superioară era fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, era o inscripţie comemorativă. Contemporanii noştri   au găsit de cuviinţă să dezgroape osemenitele eroilor îngrijite cu trudă de femeile făgărăşene  şi să le îngroape în sensul giratoriu.  Abia după un deceniu, osemintele au fost duse în cimitir, într-un spaţiu evidenţiat ca loc de veci pentruu eroi.  Nici astăzi eroii Făgăraşului nu au un monument lîngă oseminte şi nici liniştea veşnică.