FOTO: Economedia

România nu va fi foarte afectată de sancțiunile impuse sistemului financiar-bancar din Rusia, deoarece țara noastră are relații destul de slabe cu băncile din Rusia, însă, pentru Rusia, noile măsuri anunțate în acest weekend de SUA, UE și aliați ar putea însemna o criză financiară.

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat vineri seară că „un număr de bănci ruse vor fi excluse din SWIFT” și că o parte din activele Băncii Centrale Ruse vor fi înghețate. Și oligarhii ruși vor fi afectați de sancțiuni, occidentul ieșind la vânătoare de iahturi, vile și alte bogății ținute de oligarhii ruși în Europa, SUA și aliați.

SWIFT este un sistem folosit între bănci prin care se confirmă tranzacțiile și se confirmă plățile; blocând acest sistem, băncile rusești nu mai pot confirma tranzacții, probabil inclusiv în interiorul Rusiei. De asemenea, orice tranzacție care privește datoria publică a Rusiei cu exteriorul se face prin SWIFT, iar orice intervenție a băncii centrale a Rusiei pe piața valutară se confirmă tot prin SWIFT. O deconectare de la acest sistem va însemna că unele bănci ruse nu vor mai face tranzacții, măcar o perioadă, până găsesc alternative (un sistem propriu de plăți al Rusiei acoperă doar 20% din tranzacții, ceea ce este insuficient).

Va fi afectată România de deconectarea Rusiei de la SWIFT?

România are relații comerciale cu Rusia, o serie de companii rusești având afaceri în România. Orice plăți sau transferuri făcute de acestea către companiile-mamă din Rusia vor trebui procesate prin bănci și, cel mai probabil, prin sistemul SWIFT. Cu toate acestea, țara noastră are o expunere destul de limitată a comerțului exterior față de Ucraina și Rusia, după cum a declarat, pentru Economedia, Nagy Bálint Zsolt, conferențiar la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj. Și Banca Națională consideră că impactul sancțiunilor SWIFT asupra Rusiei va fi minim asupra României.

De altfel, România a anunțat deja că se va retrage din Banca Internaţională de Investiţii, cunoscută drept „banca lui Putin”, care anterior a avut sediul la Moscova, înainte să îl mute la Budapesta.

În ceea ce privește importurile de gaze din Rusia, acestea sunt deja mici, iar țara noastră are resurse în depozite pentru a face față cel puțin în această iarnă fără a aduce de la Moscova, în cazul unei întreruperi de flux datorate de întreruperea plăților, mai spun experții.

În ceea ce privește măsurile luate până în prezent de Banca Națională a României în contextul conflictului din Ucraina, BNR susține că monitorizează cu mare atenție evoluțiile piețelor valutare și financiare într-o perioadă cu risc de volatilitate ridicată. De asemenea, banca centrală se asigură că există suficient cash mai ales în zonele unde se presupune că va fi o solicitare mai mare în urma prezenței refugiaților ucrainieni, a declarat Dan Suciu pentru Economedia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here