Păsările migratoare  și castorii alungă investițiile din zona Făgărașului. Situl Natura 2000 împarte orașul Victoria în două

•  Sub umbrela Rețelei Natura 2000, ONG-urile își impun proiectele cu finanțări generoase în comunitățile locale

•    PUZ-ul demarat de Primăria Victoria   este amânat cu câteva luni din cauza studiilor de impact cerute de ONG-uri

Situl Natura 2000 împarte orașul Victoria în două, o parte a fost inclusă în această zonă protejată, iar o alta a rămas în afara ei. Care este principiul care a stat la baza trasării acestei linii de demarcație nu prea este cunoscut nici măcar de  primarii care administrează comunitățile incluse în acest sit.  Ce se știe însă sunt dezavantajele care decurg din administrarea acestei arii protejate.

Situl Natura 2000 încurcă tradițiile comunităților locale

,,Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice“. Astfel este descris situl Natura 2000 pe site-ul propriu.  Uniunea Europeană a comandat încă din 1992  această rețea Natura 2000 pentru țările membre și candidate, termenul de realizare a acestei rețele fiind anul 2000. Două directive UE au stat la baza realizării respectivei Rețele, Directiva Habitate și Directiva Păsări. În legislația românească însă aceste două Directive au fost transpuse prin Ordonanța de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice , cu modificările ulterioare, incluzând   Arii Speciale de Conservare (SAC – Special Areas of Conservation)   și Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA – Special Protection Areas). Pe site-ul amintit se specifică însă faptul că la definirea acestor situri  nu s-a plecat de la ideea unei protecții stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de gospodărire a resurselor naturale  au fost acceptate. ,,În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a pădurilor, pășunilor sau fâneţelor“ se mai specifică pe site-ul Natura 2000. În realitate, de-a lungul anilor, s-au impus tot felul de restricții și chiar obstacole în derularea activităților tradiționale  ale comunităților incluse în aceste arii protejate. Au apărut numeroase asociații, federații, ONG-uri care sub umbrela protejării Mediului, încasează fonduri nerambursabile generoase, iar în ignoranța lor calcă în picioare tradițiile locale care  au păstrat habitatele de-a lungul vremii. Putem exemplifica prin situații create în zonă care au distrus habitate în loc să fie protejate și conservate. Castorii, de exemplu,  au fost dislocați din mediul lor și relocați în alte zone unde n-au viețuit niciodată, acțiuni menite doar să justifice fondurile încasate de ONG-uri. În zona Făgărașului unde au fost aduși castori, aceștia au făcut prăpăd în culturile oamenilor. Să nu mai amintim de  insistența unor ONG-uri de a transformare lanțul  Munților Făgăraș în arie protejată.

Investitori ,,alungați“ de păsările migratoare

O suprafață de teren de 5 hectare din domeniul orașului Victoria ar putea atrage investitori și implicit ar crea locuri de muncă. Numai că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât spera Primăria Victoria să fie. PUZ-ul care putea rezolva problemele parcelei de 5 ha situată în sudul urbei, spre Viștea de Sus, se află în impas. S-a aflat că suprafața de teren este inclusă în situl Natura 2000, iar intervențiile pe această suprafață trebuie să țină cont de anumite măsuri pe care ONG-urile le urmăresc.    Respectiva zonă a ariei protejate Natura 2000 este împânzită de păsări migratoare, iar lucrările de orice tip sunt condiționate de studii de specialitate. Astfel, din bugetul orașului Victoria sau al oricărui alt agent economic ce intenționează să investească în zone incluse în acest sit, pleacă sume considerabile spre asociațiile care întocmesc  astfel de studii. Înseamnă bani și timp pentru că PUZ-ul Primăriei Victoria va fi întârziat cu cel puțin câteva luni.

• ,,Încă de anul trecut, am identificat un teren de 5 hectare situat în partea de sud a orașului, spre Viștea de Sus, și am demarat elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – primul PUZ emis în oraşul nostru. Acesta urmează să reglementeze inclusiv infrastructura pentru utilități (apă, canalizare, curent, etc), lucrări ce au fost deja incluse în bugetul local pe acest an. În mod normal, PUZ-ul ar fi trebuit să fie gata anul acesta, astfel încât să începem și lucrările, însă am întâmpinat   probleme   care au întârziat finalizarea PUZ-ului. O mare parte a orașului Victoria, ce include şi terenul identificat de noi, se suprapune cu o arie protejată (Sit Natura 2000). Din acest motiv, PUZ-ul nu poate fi elaborat înainte de a se realiza un studiu asupra speciilor protejate din zonă. Acest studiu va dura undeva la două luni. Iar noi nu avem niciun teren liber care să fie potrivit pentru dezvoltarea unei zone industriale şi să nu fie parte a ariei protejate Sit Natura 2000. Mulți dintre victorieni sunt preocupați de problema atragerii investitorilor în oraș şi pe bună dreptate, pentru că de acest lucru depinde, în mare măsură, dezvoltarea viitoare a orașului, crearea de noi locuri de muncă, creșterea salariilor și creșterea nivelului general de trai. Începând cu anul 2014, oraşul Victoria se află în litigiu cu UAT Comuna Ucea privind limita administrativă a celor două UAT-uri. Din cauza acestui litigiu, Planul Urbanistic General (PUG) al oraşului nu a fost actualizat, ceea ce a dus la imposibilitatea de a face orice fel de lucrări de infrastructură şi de utilităţi, precum şi de a emite autorizaţii de construire. Mai mult, pentru rețeaua de electricitate aflată pe suprafața terenului în cauză se impune un studiu de coexistență, din care va rezulta ce se întâmplă cu acea rețea, dacă va rămâne acolo sau va trebui mutată. Deci trebuie să facem două studii, care vor întârzia elaborarea PUZ-ului, situație care nu depinde de noi“ a explicat Camelia Bertea, primarul de la Victoria.

 Documentații făcute pe genunchi pentru aria protejată Poiana Narciselor

Dumbrava cu narcise de la Vad, care se întinde pe o suprafatã de 398 ha, undeva în extravilanul satului, a fost  declaratã arie protejatã prin anul 2000. Tot de atunci au apãrut problemele aici, caz în care proprietarii cu terenuri în această poiană   s-au organizat, în 2012,  într-o asociatie   pe care au denumit-o ,,Asociatia Dumbrava cu Narcise”.   Fiind declaratã arie protejatã au fost elaborate si regulamentele aferente. Abia la 10 mai 2016, a apãrut Regulamentul sitului Natura 2000- Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului avizat de ministrul Mediului si Planul de management. Dar aceste documente au șocat sãtenii prin continutul lor. Direct interesati, proprietarii de terenuri din Poiana Narciselor au analizat punct cu punct Planul de management.

• ,,Considerãm cã Planul de management al Ariei protejate Poiana Narciselor a fost fãcut pe genunchi si nu relevã lucruri importante pentru poiana la care noi sîntem proprietari. Acest plan a avut cu totul alt scop. Dacã luãm articol cu articol din acest plan se vede clar cã a fost întocmit în birou copiindu-se alte planuri de acest fel. Nici mãcar nu este corectã localizarea. La nord este Bucium si nu este real, la sud-est este trecut satul Toderita si nu este real, iar la sud, culmea, Dumbrãvita. Unde este Dumbrãvita si unde este poiana? Apar la ,,Reteaua hidrograficã”, râul Șercaia și Valea Rãchiții. Nu existã așa ceva. De asemenea, apare râul Bucium în partea de est. Nu existã acest râu. O altã aberație scrisã în acest Plan este ,,Comuna Sercaia în partea de est a depresiunii, la confluența râului Șercaia cu râul Olt”. Pãi nu existã râul Șercaia ci eventual râul Șincii, iar în estul depresiunii nu este comuna Șercaia. La capitolul în care se prezintã activitatea economicã este trecutã Șinca. Ce legãturã ar avea Sinca cu Poiana Vadului? Cei care au întocmit acest Plan fac referire la ,,Colina cu Mesteceni”. Nu avem așa ceva. În documetele de la 1870 (CF) este trecutã suprafata de 1.278.720 mp de pãdure la comuna Vad, locul unde se țineau maialurile de la 21 mai și nu se amintește de o astfel de colinã. Sunt multe greșeli care pe noi ne afecteazã și chiar ne umilesc. Acest plan de management decide pe proprietãțile noastre” a spus Raica Gheorghe, presedintele Asociației ,,Dumbrava cu Narcise”.

Poiana are un custode desemnat, mai spune   Gheorghe Raica, pe Claudiu Pașca, reprezentantul unui ONG, singurul care s-a prezentat la licitatia organizatã de Ministerul Mediului, Apelor si Pãdurilor. Planul de management al acestui ONG a fost însușit de Minister care a emis la data de 10 mai 2016 Regulamentul sitului Natura 2000- Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului. Conform documentului, nimeni altul decât reprezentantul ONG-ului agreat de Ministerul Mediului poate decide asupra celor 394,9 hectare. Proprietarii de loturi pot avea acces doar cu acordul custodelui pe proprietãtile lor. Ce i-a revoltat însă pe oameni este faptul cã le-a fost interzis accesul și circulația cu mijloace motorizate, colectarea florei, pãșunatul, constructiile, etc.

Arii protejate pe averea românilor

Ariile protejate şi parcurile naţionale  sunt obiectivele care acaparează munţii, şesul şi dealurile pe modelul altor ţări din lume. Parcul Naţional Munţii Făgăraşului se vrea a fi un  ,,Yellowstone european”, Parcul Natural Brassovia se vrea un fel de Parc Natural Bavarez, etc. Toată România va fi un parc protejat după  modele străine de glia strămoşească.  Asta deşi proprietarii români ai acestor locuri  au protejat de veacuri bogăţiile naturale, pădurile, păşunile şi fauna. Astăzi  însă apar personaje  bine finanţate din exterior care ascund adevăratele lor interese  sub umbrela acţiunilor de ,,protejare” a acestor averi naturale cu susţinerea guvernanţilor noştri.

Nostrasilva.ro: ,,Proiect de 27 milioane de euro“

Așa cum titrează nostrasilva.ro, un proiect gigant, cu un buget total de 27.619.867 EURO, din care contribuţia Uniunii Europene este de 9.378.982 EURO, a fost “uitat” de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor timp de un an şi jumătate. Derularea proiectului a început încă din 15 iulie 2019, dar Ministerul Mediului nu a publicat nicio informaţie, dar a direcționat totul spre   site-ul Fundaţiei Conservation Carpathia (FCC). Era 2020.    Coordonatorul proiectului este Fundaţia Conservation Carpathia, înfiinţată de 11 cetăţeni străini, iar parteneri sunt:  Fundaţia Pro Park – înfiinţată de Erika Stanciu,    secretar de stat în Ministerul Mediului, în Guvernul Cioloş. Promberger Christoph Franz Johannes a fost membru în consiliul director, trezorier,  Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation – înfiinţată de Mihai Zotta Iancu, director FCC, care are ca membri Fundaţia Conservation Carpathia, SC Sănătate & Natură SRL, SC Almimax SRL   conduse de Mihai Zotta Iancu, Barbara Promberger Furpass şi Christoph Promberger, SC Carpathia Agro & Finance SRL, înfiinţată de Fundaţia Conservation Carpathia şi Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, condusă de Promberger Christoph Franz Johannes și Conservation Capital Consulting Limited Ltd. Pentru un proiect similar Fundaţia Conservation Carpathia a primit o finanţare de 5.000.000 USD şi de la Fundația Arcadia prin programul Endangered Landscapes Programme, care   a cumpărat în România 7.261 hectare pădure şi 12.155 hectare teren agricol, titrează nostrasilva.ro.

Castorii de pe râurile făgărăşene

Fundaţia Conservation Carpathia dorea capturarea a 70 de exemplare din specia Castor fiber de pe raza râului Olt din sectorul Arpaș – Ucea – Viștea – Voila – Beclean – Făgăraș – Șercăria şi relocarea acestora în bazinele superioare ale râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului (județul Argeș). A obţinut derogarea de la Minister, aceasta  fiind valabilă până la 14 iulie 2024, exact data finalizării proiectului LIFE18 NAT/RO/001082.   Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea”, singura instituţie cu experienţă de peste 30 ani în reintroducerea castorului în România, critică acest proiect explicând că ,,bazinele superioare ale râurilor de munte din România (destinaţia stabilită de FCC pentru castorii relocaţi) nu sunt considerate habitate optime pentru specia de castor;  nu a fost prezentat un studiu de diagnoză a habitatelor din bazinele superioare ale râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului din care să reiasă că habitatele sunt favorabile speciei Castor fiber; nu au fost prezentate acordurile fondurilor cinegetice care gestionează fauna ce se doreşte a fi relocată; nu a fost prezentat acordul administratorului siturilor şi ariilor naturale care se suprapun peste zonele de relocare“. (Lucia BAKI)