Au curs râuri de cerneală despre jaful fără precedent pe care l-au făcut, între anii 2004-2013,   liberalii în judeţul Braşov. Cel puţin ,,Monitorul de Făgăraş” a titrat seriale întregi despre caracatiţa ce pusese stăpânire pe banul public şi care folosea banii contribuabililor după bunul plac. După mulţi ani, procurorii DNA au scos la iveală ilegalităţile făcute de aleşii locali şi judeţeni, au fost descinderi la locuințele lor, portalele instanțelor fiind pline de dosare de corupție, iar persoanele acuzate au fost condamnate de instanță. Pentru Aristotel Căncescu, fostul preşedinte al CJ Braşov,   Matei Gavril, fost consilier judeţean. Cornea Claudiu, fost consilier judeţean, cu origini la Voila, Cornea Gabriel, Grapă Sebastian, fost consilier județean și senator, Neag Adrian, unii primari din Țara Făgărașului, Tribunalul Brașov a emis sentințe de condamnare pe bandă rulantă. Sebastian Grapă va executa conform sentinței date de magistrați la 15 aprilie 2022, în dosarul penal nr. 1866/62/2018,  7 ani de închisoare, iar Adrian Sabin Neag, cinci ani de închisoare. Sentința nu este definitivă, ci cu drept la apel în termen de 10 zile de la comunicare.

  •  ,,În baza art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare, la care se va adăuga un spor de 1 (un) an închisoare, inculpatul Grapă Sebstian executând în final pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare. În baza art. 57 C.pen. dispune executarea pedepsei în regim de detenţie“ se arată în Decizie.

Au mai fost   condamnați  Aristotel Căncescu, fostul președinte al CJ Brașov, care  a primit   8 ani şi 10 luni în detenţie,  Sabin Adrian Neag la 5 ani, Cristinel Paltin la 2 ani, Claudiu Gheorghe Cornea la 6 ani şi 4 luni,   iar Florin Gabriel Cornea la 5 ani.  Valentin Olimpiu Şoneriu, Vasile Ungureanu, Dragoş Crăciun şi Cătălin George Muntean au primit   avertisment.  Fostul administrator public al judeţului, Radu Petru Ispas, a fost achitat, în timp ce Viorel Costea a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni.  Gavril Matei a primit şi el o condamnare de 6 ani.  În cazul lui Ioan Iancu Boeriu   procesul penal a încetat, acesta fiind decedat. Ioan Ovidiu Stîngu, Cosmin Ioan Leancu şi Lucia Cristina Grama au primit amenzi penale. Consiliul Judeţean Braşov are de recuperat de pe urma acţiunilor inculpaţilor aproape 2,7 milioane de lei, motiv pentru care s-a pus sechestru pe conturi sau bunurile acestora.  Decizia magistraţilor poate fi atacată cu recurs în 10 zile, persoanele implicate folosind déjà această cale de atac.

Ce sume li se impută inculpaților

  • ,,Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Judeţean Braşov şi obligă în solidar inculpaţii Căncescu Aristotel Adrian şi Matei Gavril la plata sumei de 400.000 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând alocare din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul judeţului, conform Dispoziţiilor nr. 207/28.06.2013, nr. 314/02.09.2013 şi nr. 409/07.2013 emise de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian comunei Jibert, pentru achiziţia de sisteme de încălzire.
  •   Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Judeţean Braşov şi obligă în solidar inculpaţii Căncescu Aristotel Adrian, Grapă Sebastian şi Neag Sabin Adrian la plata sumei de 995.000 lei reprezentând alocare din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul judeţului, conform Hotărârilor nr. 152/03.04.2012, nr. 81/11.09.2012 şi nr. 82/11/09.2012 adoptate de Consiliul Judeţean Braşov, comunelor Mândra, Recea, Voila, Şinca, Lisa, Şinca Nouă, pentru achiziţia unor studii sau plăţii unor contracte.
  •   Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Judeţean Braşov şi obligă în solidar inculpaţii Căncescu Aristotel Adrian, Grapă Sebastian şi Neag Sabin Adrian la plata sumei de 200.000 lei reprezentând alocare din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul judeţului, conform Hotărârii nr.165/28.05.2013 adoptată de Consiliul Judeţean Braşov comunei Beclean, pentru achiziţia unor studii.
  •   Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Judeţean Braşov şi obligă în solidar inculpaţii Căncescu Aristotel Adrian, Grapă Sebastian şi Neag Sabin Adrian la plata sumei de 200.000 lei reprezentând alocare din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul judeţului, conform Dispoziţiei nr.706/29.09.2010 emisă de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, inculpatul Căncescu Adrian Aristotel comunei Mândra, pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii“ se arată în Decizia Tribunalului Brașov emisă la 15 aprilie 2022.

Sechestru pe avererile dobândite de Grapă și Neag

,,Poprirea asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului Grapă Sebastian instituită prin ordonanţa din data de 28.02.2017;   sechestrul asupra părţilor sociale deţinute de inculpatul Grapă Sebastian la S.C. Club Nova Elite Făgăraş S.R.L., S.C. Culinart Prod S.R.L. şi S.C. Weingart S.R.L. instituit prin ordonanţa din data de 02.03.2017;   sechestrul cu deposedare asupra autoturismului marca Mercedes Benz S500 cu numărul de înmatriculare BV99KEM aparţinând inculpatului instituit prin ordonanţa din data de 02.03.2017;   sechestrul asupra celor 36 de tablouri aparţinând inculpatului Grapă Sebastian instituit prin ordonanţa din data de 04.04.2017;   sechestrul asupra imobilelor – terenuri situate în localitatea Ghimbav judeţul Braşov, respectiv în localitatea Lisa judeţul Braşov, aparţinând inculpatului Grapă Sebastian instituit prin ordonanţa din data de 04.04.2017;   poprirea asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului Neag Adrian Sabin aplicată prin ordonanţa din data de 28.02.2017;   sechestrul asupra părţilor sociale deţinute de inculpatul Neag Adrian-Sabin la S.C. Culinart Prod S.R.L. şi S.C. Sivacom Trading S.R.L. instituit prin ordonanţa din data de 02.03.2017;   sechestrul asupra imobilului – teren situat în mun. Făgăraş judeţul Braşov aparţinând inculpatului Neag Adrian-Sabin instituit prin ordonanţa procurorului din data de 04.04.2017“ se arată în Decizia Tribunalului Brașov.

Țeapa numită Automobil Service

Povestea începuse înainte de 2000. Făgărăşenii îşi amintesc de Automobil Service, unitatea de stat din Făgăraş, intrarea dinspre Braşov, când au fost ,,țepuiți“ atât statul român şi mai apoi şi  acţionarii societăţii. În urma unor procese care au durat mai bine de şase ani,  Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe Adrian Neag, care era director la SC Automobil Service SA, la un an de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi înşelăciune. Instanţa l-a obligat să plătească despăgubiri în valoare de 1.059.086.719 lei sumă care reactualizată ajungea la peste 4 miliarde de lei vechi. Neag n-a contestat sumele impuse de instanţă. La acea vreme, 2006, Neag era consilier local, patron la Alipot SRL. Neag, în calitate de director, a vândut 80% din activele societăţii către 4 firme pentru suma de 280 milioane de lei. La data tranzacţionării activelor de la Automobil Service SA, Neag fusese demis de acţionari pentru că a închiriat activele către 4 srl-uri fără acordul acţionarilor. Nu s-a mulţumit doar cu demisia pentru închiriere ci a vândut activele până ce acţionarii au pus pe rol demisia lui Neag. Acum, pentru Neag vine o nouă condamnare. ,, În baza art. 396 alin. 1 şi 2 C.pr.pen. şi art. 48 alin. 1 C.pen. raportat art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (15 acte materiale) condamnă inculpatul Neag Sabin Adrian la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare (faptă comisă în perioada ianuarie 2012 – mai 2013). În baza art. 67 alin. 2 C.pen. şi art. 66 alin. 2 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) C.pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a exercita funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv cea de administrator la orice societate comercială) pe o perioadă de 5 ani (…) În baza art. 60 C.pen. dispune executarea pedepsei în regim de detenţie“ se arată în Decizia  instanței de la 15 aprilie 2022.

Grapă şi Neag au făcut studii pe bandă rulantă
 

Procurorii DNA au fost cei care au scos la iveală modul în care erau sifonaţi banii publici prin intermediul primăriilor făgărăşene, prin studii de tot felul şi contracte de publicitate. Pentru Primăria Șercaia a fost scrisă  „Strategia privind prevenirea abandonului școlar, identificarea metodelor de creștere a gradului de instruire a populației comunei Șercaia, jud. Brașov” în valoare de 78.120 lei.   iar ulterior studiul respectiv nu a fost utilizat vreodată, cauzând astfel un prejudiciu pentru comuna Șercaia

Neag ţinea legătura cu primarii

,,În atribuirea contractelor descrise anterior, inculpatul Grapă Sebastian a beneficiat de ajutorul inculpatului Neag Adrian Sabin care  redacta  în mod formal documente, studii și lucrări, sub pretextul îndeplinirii obligațiilor contractuale, care nu corespundeau calitativ și cantitativ, acestea fiind descărcate de pe Internet, apoi punea la dispoziția primarilor documentele respective pentru a avea justificarea decontării sumelor menționate în contracte,  complete  și semna  facturi și  păstra  legătura cu primarii comunelor respective. Prin aceasta, s-a cauzat un prejudiciu bugetului C.J. Brașov și primăriilor respective în sumă totală de 1.167.200 lei, sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpatul Grapă Sebastian“ comunica DNA.

17 milioane de euro în 4 ani

Liberalul Sebastian Grapă, în calitate de consilier judeţean, a beneficiat de la Consiliul Judetean, prin dărnicia suspectă a şefului său de partid, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu, de lucrări în valoare aproximativă de 59.604.587 lei, peste 17 milioane de euro, aşa cum rezultă de pe siteul Ministerului de Finanţe. Toate aceste sume au fost obţinute doar în 4 ani. În 2006 Consiliul Judeţean Braşov a înfiinţat „Asociaţia pentru Promovarea şi dezvoltarea Turismului din Judeţul Braşov (APDT) având ca scop dezvoltarea şi promovarea, atât în ţară cât şi în străinătate, a turismului din judeţul Braşov. Nici nu se uscase cerneala pe actele APDT că a fost încheiat, fără licitaţie, un contract cu SC Distrikem SRL, firma consilierului judeţean de atunci, Sebastian Grapă. Contractul în valoare de 376.266 lei   prevedea construcţia a două centre de informare turistică, la Săcele şi Sâmbăta de Sus. Ulterior suma a fost completată ajungând până la 800.000 de lei.   O situaţie similară a existat şi la Făgăraş unde acelaşi Grapă a edificat o clădire din banii publici pe terenul altui proprietar şi fără să deţină autorizaţie de construcţie. Este vorba despre clădirea dedicată rromilor din cartierul Combinat pentru care s-au folosit 2,2 milioane de lei din banii publici“.  Respectiva clădire a fost lăsată de izbelişte, iar astăzi nu mai există fiind demolată de locatarii din cartier. La un simplu calcul constatăm că metrul pătrat al construcţiilor a ajuns la de aproximativ 5.000 euro. Pentru a scăpa de braţul lung al legii, Grapă a băgat firma în faliment la 20. 11.2009, iar în decembrie 2011 nu se mai vorbea de Distrikem fiind radiată din Registrul Comerţului. Pe acelaşi model, au decurs lucrurile și cu firma SC CO & M SRL prin care amenaja cinci puncte de informare turistică. După ce banii au fost încasaţi, s-a trecut la procedura de falimentare a firmei. Prin contracte similare derulate de firmele controlate de Sebastian Grapă direct cu CJ Braşov sau indirect prin intermediul primăriilor din judeţ, bugetul CJ Braşov a fost ,,uşurat” de 17 milioane de euro în numai 4 ani (2006-2009). Numai pentru un wc construit în curtea şcolii din Părău, primăria a plătit aproape 100.000 de lei.  Au fost băgate în faliment în perioada 2009-2011 mai multe firme care înregistrau datorii: SC Distrikem SRL, SC CO & M SRL, SC Revecom SRL, SC Ebola SRL, Ansemagnum SRL şi altele. Ca printr-o minune, în aceeaşi perioadă biroul lui Grapă şi arhiva de la Făgăraş au luat foc.

Cine este Sebastian Grapă?

Grapă Sebastian este cunoscut făgărăşenilor ca şi cameleon politic şi autor al celor mai multe inginerii finaciare pe banii publici. Pe numele lui au existat, de-a lungul timpului, mai multe dosare penale. Dar mereu a poposit, la timp, lângă cei care puteau să-i ascundă ilegalităţile. Activitatea lui a început undeva după anul 2000, pe când era membru PSD şi consilier judeţean. S-a înscris la licitaţia organizată de Ministerul Culturii pentru lucrările de încălzire a Cetăţii Făgăraş cu  SC Weingart SA, dar deși firma lui Grapă a fost respinsă de la licitaţie,   SC Selcom Invest SRL din Bucureşti a semnat cu Weingart SA un contract de subantrepriză, dar după un an lucrarea n-a fost recepţionată pentru că lucrările au fost de proastă calitate. Drept dovadă după doi ani, Cetatea a rămas tot în frig. Pe lista neagră a ,,ţepelor” trase de Weingart SA s-au aflat mai multe primării din Ţara Făgăraşului pentru care a efectuat lucrări de renovare şi igienizare de multe miliarde de lei, dar şi firme particulare de la care a luat materiale de construcţii şi pe care apoi nu le-a mai plătit. Prin 2004 şi comisarii Gărzii Financiare şi alte organe de control aveau în vizor firmele lui Grapă în primul rînd pentru că în cazul niciuneia n-a plătit contribuţiile la bugetul de stat. Cu toate acestea, a scăpat de braţul lung al legii. A fost perioada în care Grapă a sărit în barca PNL, fiind exclus din PSD.

Famiglia de la Nitrosere  
 

 O altă inginerie marca Grapă a fost acapararea Cantinei şi a Serelor Combinatului Chimic Făgăraş pe care şi le-a însuşit. Totul a început în iunie 2004, cînd s-a înfiinţat SC Nitrosere SA, unul dintre puii Nitramoniei, cu un capital de 3.534.525.000 lei şi care consta din mijloace fixe de 1,816 miliarde de lei şi un aport în natură de 1,717 miliarde de lei format din sere cu teren de 87.764 mp, staţie epurare de 2.821 mp şi cantina cu o surafaţă de 2.102 mp şi terenul acesteia de 7.407 mp. Acţionarul majoritar de la Nitrosere era atunci S&T Oil Equipment and Machinery LTD controlat de Mihai Tânjală, care a încheiat pentru Nitrosere două contracte de asociere, unul pentru sere şi altul pentru cantină. Cu SC Alipot SRL care aparţinea lui Adrian Neag, contractul nr. 10.2165/29 iunie 2004 reprezentată de Adrian Neag, iar cu Sebastian Grapă contractul nr. 102164/29 iunie 2004 cu SC Weingard SA, în care fiecare parte avea 50%. Aceste contracte au fost completate cu acte adiţionale la 2 august 2004 care au pregătit terenul intrării în joc a altor firme pentru a se prelua patrimoniul Nitrosere fără niciun ban. Este binecunoscuta procedură a băieţilor deştepţi de tip suveică.  În cazul serelor intră în joc SC Co&M SRL reprezentată prin Monica Grapă, soţia lui Sebastian Grapă, şi SC Dunav International Construct SA din Lugoj a lui M. Tînjală care-l împuterniceşte pe S. Grapă s-o reprezinte. Astfel, Nitrosere nu mai era asociată cu două firme ci cu patru, scăzându-i la 35% aportul la capital în loc de 50%. La 12 august 2005, părţile (Grapă şi Tânjală) înfiinţează SC Familia Agricolă SRL în care Nitrosere avea 35%, Dunav 35%, Co& M 15% şi Alin Luculescu, fiul lui Tânjală, 15%. La 13 septembrie 2005 se înscrie la RC societatea Familia Agricolă SRL cu sediul la Cantină avându-l ca administrator pe Grapă Sebastian. Acesta strecoară şi un act adiţional în care stipulează dreptul de a dezmembrea serele. Aceste manevre s-au făcut fără acordul AVAS, acţionarul unic de la Nitrosere. Şirul abuzurilor se continuă pe SC Familia Agricolă SRL căreia îi măreşte capitalul social: Nitrosere vine cu patrimoniul serelor, 6,8 miliarde şi 8 ha de teren, cu staţia de epurare, Co&M vine cu valoarea de 2,3 miliarde constând (culmea!) într-un agregat de producere lemn, Dunav vine cu un tractor, un plug, o grapă luate în liesing de 4,7 miliarde, iar Luculescu cu 1,5 milioane de lei. Astfel, Familia Agricolă şi-a înscris terenul în proprietate, 87.767 mp, staţie epurare de 2.821 mp cu CF 10306. Povestea devalizării şi înstrăinării Serelor continuă când se ajunge ca AVAS să deţină o casă într-un sătuc în Timiş, iar Nitrosere să intre în faliment şi să fie datoare lui Grapă şi Neag.

Cum s-a furat  Cantina din Combinat

  La 26 iunie 2004 s-a încheiat un contractul de asociere (nr. 10.2164) între SC Nitrosere SA şi SC Weingart SA reprezentată de Sebastian Grapă deși asocierea nu avea personalitate juridică. Titularul asocierii era trecut Weingart SA care avea sarcina să se ocupe de gestionarea activităţii cantinei. La 29 iulie 2004, AGA de la Nitrosere aprobă asocierea făcută în urmă cu o lună, iar înregistrarea în RC s-a făcut abia la 10 august 2004. Ulterior s-a mai adăugat la contractul cu Weingart o anexă în care se stipulau lucrări efectuate la cantină în valoare de 3,25 miliarde de lei de către Weingart. Acestea au fost recunoscute de Nitrosere abia după un an, printr-un proces verbal de recepţie la 15 iulie 2005. La 2 august 2004 însă asocierea capătă personalitate juridică, iar asociaţii au căpătat dreptul de a atrage alţi asociaţi. Așa apare SC Distrikem SA, o altă firmă a lui Grapă. Şi asta pentru că Weingart era deja în atenţia oamenilor legii. La 9 august apare un alt act adiţional prin care Distrikem ia locul lui Weingart în această afacere, aşa ca la piaţă. La 12 august 2004 apare alt act adiţional, de înfiinţare a SC Ebola SRL, la care asociaţi erau Nitrosere cu 50%, Distrikem cu 50%, şi un capital social de 10 milioane de lei. După procedura deja ştiută, se trece la mărirea capitalului social folosind mijloace fixe şi obiecte de inventar, ajungîndu-se la suma de 5,812 miliarde de lei. Nitrosere închide din nou ochii la toate manevrele lui Grapă. La 6 septembrie 2004, la Registrul Comerţului apare SC Ebola SRL, cu sediul la Cantină, la fel ca în cazul Familiei Agricole (serele), şi un nou acţionar, Mihai Tânjală care-l împuterniceşte tot pe Grapă să-l reprezinte în afacere. Astfel la Ebola SRL figurau: Nitrosere 49%, Distrikem 49% şi Tînjală 2%. Nitrosere pierde astfel controlul, Cantina ajungînd la Grapă care controla 51% din acţiuni prin Ebola şi Tînjală. Ebola îşi majorează capitalul social, de data aceasta Grapă folosind o serie de facturi care, oricum, erau uşor de procurat, la acea vreme. Capitalul ajunge la 3.687.300.000 lei astfel: Nitrosere cu 1,8 miliarde cu clădirea cantinei şi terenul de 2102 mp şi terenul din jur de 7407 mp, Distrikem cu 1,8 miliarde prin mijloace fixe justificate printr-o factură emisă la data de 3 septembrie 2004 pentru aparate şi utilaje pe care societatea le avea la fabrica de lapte de la Ucea de Jos (o altă afacere necurată a lui Grapă), iar Tînjală aduce 73,9 milioane de lei. Ebola îşi intabulează cantina şi terenul devenind proprietar prin actul CF 10307. De aici este uşor de dedus ce a urmat cu Ebola aflată la mâna lui S. Grapă. Cantina devenise apoi 2008-2014 locaţia în care liberalii mituiau electoratul prin baluri plătite din banii publici. Numai în primul trimestru din 2012,  CJ Braşov şi Aristotel Căncescu au prăduit 10 miliarde pentru astfel de acţiuni culturale electorale.

Cum au furat serele

 Ingineriile au continuat la SC Nitrosere SA, iar serele au dispărut rând pe rând odată cu terenul ocupat de acestea, de 8,7 ha. La SC Nitrosere SA s-au înregistrat contracte de asociere cu SC Alipot SRL ce aparţinea lui Adrian Neag pentru activul sere. În august 2004 s-a încheiat un act adiţional prin care intra în acţiune SC Dunav International SRL ce aparţinea lui Mihai Tînjală şi SC Co &M SRL ce aparţinea lui Sebastian Grapă. În martie 2006 Patrimoniul de la Nitrosere şi Pensiune Păstrăvărie- Foarea Reginei sunt încredinţate Fondului Proprietatea care angajează firma de avocatură britanică Allen &Ower pentru a descurca iţele afacerii de peste 63 de miliarde însuşite de Tânjală şi Grapă & company. Chiar şi aşa, în mai 2006 se înregistrează afacerea de 525.000 de euro a lui Tînjală şi Sebastian Grapă când vând terenul fostelor sere de 8,7 ha firmei Contrascom Benţa SA din Mureş. Terenul a fost luat cu japca de la Nitrosere SA, iar societăţii Nitrosere i-a pasat o casă şi un teren de 3,5 ha în satul Honorici de lângă Lugoj unde un ha de teren se vindea la 400 euro. Astăzi pe terenul fostelor sere sunt vilele construite de firma din Mureş, care au fost cumpărate/închiriate de familii de făgărășeni. (Lucia BAKI)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here