Profesorul Traian Greavu, una dintre cele mai distinse figuri ale învăţământului făgărăşan, obişnuia să le spună elevilor la orele de istorie: ,,Copii, Balcanii erau numiţi butoiul cu pulbere al Europei, pentru că din aceste ţinuturi imprevizibile se puteau declanşa războaie extinse”. Ceea ce ne-au învăţat profesorii noştri a rămas nu doar în cărţi, ci şi în contemporaneitate, ciclicitatea istorică revine fără milă, mai ales când nu vrem să ne învăţăm lecţia. ,,Odată cu preluarea puterii de către comunişti în toate statele- explică Oliver Jens Schmitt- cu excepţia Greciei, Balcanii erau împărţiţi în două tabere clare- membri ai blocului sovietic şi un singur stat aparţinând Occidentului, organizat politic şi militar ca acesta. Curând a devenit evident că statele comuniste îşi urmau propriul drum în cadrul comunităţii mondiale comuniste postulate de Moscova: în 1948 Iugoslavia, în 1961 Albania şi în 1964 România s-au despărţit mai mult sau mai puţin radical de controlul sovietic şi şi-au afirmat totodată propria lor cale ideologică comunistă pe plan global”. La noi, începând cu Gheorghiu Dej, s-a implementat în cadrul Partidului Comunist Român, un fel de naţionalism preluat de la Mişcarea Legionară, epurat însă de misticismul ortodox. Gheorghiu Dej curăţă aparatul de partid de oamenii Moscovei, impune români şi, totodată, începe iniţierea unui naţionalism comunist, cu scoaterea de la naftalină a personajelor oprite de Roller- Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, fenomen care s-a întâmplat şi în literatura română, odată cu revenirea lui Eminescu- poetul naţional. Ceauşescu dă lovitura când critică invadarea Cehoslovaciei de către trupele din Pactul de la Varşovia, Occidentul îl priveşte cu respect, iar o serie de intelectuali intră entuziasmaţi în Partidul Comunist Român ca membri. Trebuie făcută însă distincţia clară între simpli membri de partid şi activişti.

Butoiul cu pulbere s-a reaprins

Butoiul cu pulbere al istoriei s-a reaprins în februarie, Rusia invadează Ucraina găsind pretexte imaginare şi puerile, alimentate de minţi patologice şi o propagandă hidoasă, de stalinism agresiv amestecat cu un ,,jihadism” aşa-zis ,,ortodox”, mai degrabă un bogomilism sectar, departe de canoanele disciplinare ale Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxă Rusă a ,,reinventat” alte valori, traducând mesajul biblic într-un mod necanonic, girând un jihadism pravoslavnic mai degrabă decât creştinismul apostolic bazat pe respect, iubire, empatie, iubirea aproapelui. Patriarhul Kirill împreună cu ,,ţarul” scelerat binecuvântează submarinele nucleare şi vorbeşte incoerent despre ,,arhangheli”, ,,armaghedon”. Ruşii au încălcat toate normele internaţionale, minţind mereu, aşa cum au făcut în cea mai mare parte a istoriei lor, în faţa unui Occident de potăi, care latră sporadic şi subţire, doar anglo-americanii au opus o politică fermă. ,,Primul deceniu postbelic a făcut din Balcani o regiune de front în Războiul Rece, regiune în care graniţele blocului au început să se rupă, precum în conflictul dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia. Acest lucru a dat Balcanilor pentru prima dată o semnificaţie globală şi o poziţie specială în lupta globală a celor două superputeri” spune Schmitt. Serbia se reconfigurează acum în politica internaţională sprijinind Rusia, având un regim autocrat iar Ucraina joacă rolul pe care Iugoslavia l-a jucat odinioară, dar mult mai acut, ţinând piept invadatorilor ruşi. Cu o ,,revoluţie portocalie”, asemenea ,,primăverii de la Praga” din anul 1968, Ucraina urcă pe o scară valorică de la generali trădători, fără niciun foc de armă tras la invadarea Crimeei, opunând astăzi o rezistenţă redutabilă, cu o armată ordonată şi valoroasă atât din punct de vedere frontal, cât şi individual.

Eroii de la Azovstal şi potăile Europei

Petre M. Iancu scria în data de 18 mai a.c un adevărat manifest- ,,Trădarea eroilor de la Azovstal”, răscolitor, real, dureros, un fel de editorial în care toţi ne privim în oglindă. Avem un ,,Mordor” sovietic care vrea să întunece totul, un ,,împărat scelerat”, semănând mai degrabă cu Nero decât cu un ,,basileu” creştin, un patriarh la fel de dement, prototipul lui Sauron mai degrabă decât chip al ierarhului creştin, şi multă, multă ticăloşie şi complicitate. ,,Ce întuneric s-a lăsat la Mariupol. În atâtea suflete. Mă înclin adânc în faţa durerii soţiilor lor. Mă înclin la fel de adânc în faţa preşedintelui Zelenski. Sunt întristat? Bineînţeles. Dar sunt şi foarte furios. Şi mărturisesc onest că nu prea înţeleg. Nu ştiu ce înţelegeri au încheiat ucrainenii cu regimul Putin cu privire la eroii de la Azovstal. Dar am pentru ei veşti triste. Una e pentru preşedintele Zelenski. Moscova te-a trădat, ca de obicei, dovedind că nu se pot încheia niciun fel de înţelegeri cu ruşii lui Putin. O ştiai la fel de bine ca mine. Dar preţuieşti viaţa. Mai ales viaţa eroilor patriei tale. Mâhnit şi îndoliat de perspectiva morţii lor brave ai sperat, inutil, într-un rest de onestitate la Moscova. Şi poate într-un miracol. Încă unul, după ce batalionul Azov a ţinut în loc trei luni zeci de mii de militari inamici, epuizând imense resurse ale trupelor invadatoare. Ei bine, miracolul suplimentar nu s-a mai produs. Te-ai înşelat, domnule preşedinte. Ai capitulat la Mariupol ca să-i salvezi. Probabil că n-ai avut încotro. Dar spune lucrurilor pe nume. Vitejii luptători din Azovstal nu vor figura mult şi bine în schimbul de prizonieri, pentru că Rusia dughinist-putinist-neonazistă are nevoie de  ţapi ispăşitori cu etichetă falsă de nazişti. Le-a lipit pe frunte eroilor din catacombele uzinei această etichetă. Iar acum îi va expune celor mai atroce chinuri şi umilinţe. Trădătorii vor adopta încă o fărădelege zisă ,,lege” în Duma lui Putin, instituţia dictatorului cea imposibil de calificat drept parlament. ,,Legea” le va împiedica repatrierea, va cere ca ,,naziştii” să fie deferiţi ,,justiţiei” ruse, una care slujeşte oricărui tiran şi cleptocrat, numai dreptăţii nu. Şi, din raţiuni ideologice şi propagandistice, le va rezerva, cine ştie, pedeapsa capitală. Primele demersuri pe acest drum sinistru le-au şi făcut, la Moscova, slugile tiranului. Duma rusă va delibera proiectul care cere interzicerea includerii ,,criminalilor nazişti” în schimburi de prizonieri. Iar la 26 mai Curtea Supremă se va ocupa de desemnarea regimentului Azov ca ,,grup terorist”. Ştiu, nu e nici vina eroilor din noul Los Alamos, cel ucrainean, care a devenit uzina de la Mariupol, nici vina ta. Ori a celor de la Kiev. E mai degrabă culpa unui Occident care n-a crezut în tine, nici în ei. Dar s-a ploconit decenii la rând la porţile Kremlinului. Un Vest care nu v-a susţinut destul şi din timp, nu vă ajută nici acum îndeajuns, astfel încât să puteţi contraataca pe front larg în sud. V-aţi strigat durerea nu o dată. Sunt surzi, ştiu. Decreptitudinea lor e scandaloasă, corupţia lor morală este legendară. Dar proşti nu sunt nici ei, nici criminalii de război în faţa cărora au stat atâta amar de vreme sluji. Ştiu toţi cât de enorm contează viaţa eroilor din Azovstal pentru Ucraina. Vor face totul pentru a demonstra că numai eroi nu sunt. Iar cei pe care îi vor avea în custodie: îi vor chinui, schingiui, tortura. Psihologic, dacă nu şi fizic. Vor muri, poate, în cazne şi suplicii atroce. Nu era aşadar mai bine să nu mai alimentaţi iluziile multora cu privire la posibilitatea încheierii de acorduri negociate cu un regim fascist? Ori amăgirea în şansa unui schimb de prizonieri/ Nu era poate mai bine, dacă tot au păşit, tragic, pe drumul eroismului, calvarului şi al martiriului, ca aceşti oameni să-şi asume până la capăt fie şi un sfârşit cumplit, dar probabil mai puţin umilitor şi dureros, mai demn decât destinul pe care li-l rezervă regimul Putin? Repet. Nu înţeleg. Nu ştiu. Sunt, pesemne, mulţi ca mine. Suntem o uriaşă grămadă, presupun, cei cărora ne este peste puteri să înţelegem. Dar ce tristeţe ne-a cotropit. Ce jale nesfârşită ne-a invadat şi covârşit! Dar ştiu vorba teologului englez Thomas Fuller din cartea sa despre Sfânta Scriptură: În 1650, el scria: ,,It is always darkest just before the Day dawneth”. Nimic nu e mai întunecos decât ceasul care precedă răsăritul…Fie ca zorile să se mgrăbească…” (SURSA. m.dw.com, Global Media Forum, Trădarea eroilor din Azovstal, de Petre M. Iancu)

Ruşii, un popor condamnat la iad!

Ruşii sunt condamnaţi, se pare, pe vecie, la iad! Iadul urii, al violenţei, al fărădelegii, o imensă Vale a Plângerii, unde nu ai dreptul să exişti, eşti doar o spiţă la roata care se învârte de secole. Dacă vorbeşti, te calcă o maşină, cazi de la balcon sau te găseşte un glonţ sau vreun cuţit. Acesta este ,,paradisul” după care plâng trolii noştri de aici. Ruşii nu pot trăi în libertate, le place sclavia, minciuna, bigotismul, propaganda, promisiunea măreţiei. Serviciile secrete americane informează mereu că războiul nu va duce la înlăturarea lui Putin. Nimic nu îl va înlătura, probabil pedeapsa divină care le-au mâncat lui Irod sau Galerius ţesuturile cavernoase. ,,Oficialii serviciilor de informaţii americane sunt sceptici că o schimbare a opiniei publice ruse împotriva războiului purtat de Kremlin în Ucraina- chiar şi una dramatică- ar avea un efect în a-l convinge pe preşedintele Vladimir Putin să pună capăt conflictului” spune spotmedia.ro, citând sursele CNN.   Aceleaşi surse menţionează faptul că dezastrul armatei ruse nu va duce la înlăturarea lui Putin. ,,Această evaluare reflectă măsura în care oficialii consideră că Putin şi-a consolidat controlul asupra Rusiei în cele peste două decenii de când se află la putere”. Demenţa, minciuna, violenţa, lipsa libertăţii, cenzura, politica pumnului în gură, asasinatul, sunt principiile ,,Maicii Rusia”. Nimeni nu se aştepta, în secolul XXI, ca tancurile şi rachetele vor trage în blocurile de civili, că militarii vor împuşca civili pe stradă fără niciun scrupul. Acesta este prototipul ,,homo sovieticus”, omul fără creier, care execută doar fără să gândească.

Peste toate…Putin

,,Teroristul numărul 1“ la nivel mondial, care făcea până nu demult pe credinciosul cucernic, făcând cruci şi donând la biserici, pe la Locurile Sfinte şi în alte părţi, este cel care are în mână toate pârghiile. Cine nu cunoaşte mentalitatea rusă, nu cunoaşte să ducă un război atipic cu acest gen de ţară: ,,Putin este direct implicat în gestionarea zilnică a conflictului, au spus trei surse din serviciile secrete americane şi occidentale. Acestea au declarat pentru CNN că Putin participă direct la luarea deciziilor care, în majoritatea armatelor occidentale, ar fi rezervate ofiţerilor de rang inferior”. (SURSA: spotmedia.ro) Un înalt oficial NATO a declarat: ,,Este clar că el este propriul său decident. Nu pare să se bazeze prea mult nici măcar pe experţii din cadrul guvernului sau al cabinetului. Aşa că este puţin cam greu de imaginat că opinia populară îl influenţează atât de mult”. Propaganda rusă ameninţă permanent. ,,Suedezii şi finlandezii trebuie să înţeleagă un lucru: ne vom lupta direct cu ei doar dacă intrăm în război cu NATO. Şi dacă intrăm în război cu NATO, atunci războiul nu va fi cu drone, ci cu arme nucleare” a spus parlamentarul rus Alexei Juravliov, comentând perspectica aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică pe postul TV Rossia 1, de parcă NATO ar sta cu mâinile în sân. Acesta este tabloul: o armată de troli, cu mijloace învechite, criminali şi violatori, împotmolită în Ucraina, multe ameninţări, minciună, propagandă şi isterie. Ceea ce părea a fi un ,,despot luminat”, carismatic, simpatic, curtat de televiziunile occidentale, este de fapt un alt scelerat al istoriei, completând marea galerie a nebunilor alături de Commodus, Nero, Caligula, Galerius, Maximian Daia. Putin nu se trage dintr-o cultură creştină, el vine direct din hanii mongoli care au stăpânit atâta vreme Rusia. ,,El (N.R- Putin) nu este primul care a încercat să impună imaginea Rusiei şi trecutul istoric. Dmitri Donskoi a avut proprii cronicari ,,îmblânziţi”, Ecaterina cea Mare şi-a prezentat cu grijă profilul ţării în Europa, şi cultul ,,naţionalităţii oficiale” din timpul lui Alexandru III a fost însoţit de o campanie care să le închidă gura şi să-i ,,domesticească” pe erudiţii enervanţi care insistau să-i conteste preceptele. Cea mai frapantă dintre toate, oficiala ,,Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice: Curs scurt, editată de Stalin şi publicată în 1938, a fost o încercare de a redefini chiar evenimentele din istoria recentă. În următorii 20 de ani, mai bine de 42 de milioane de exemplare ale ,,Cursului scurt” au fost tipărite şi distribuite, în 67 de limbi, făcând din aceasta probabil cea mai citită carte după Biblie” scrie Mark Galeotti. (O scurtă istorie a Rusiei). (Ştefan BOTORAN)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here